sebastian recuperari

Pe scurt: buna-credință este un principiu fundamental al dreptului civil (art. 14 Cod civil). Un debitor care nu plătește la scadență, deși știe de datorie, nu poate invoca buna-credință. Neplata poate atrage penalități de întârziere și, în anumite cazuri, răspundere contravențională sau penală.

Buna-credință în afaceri și recuperarea creanțelor

Contextul

Piața recuperării creanțelor a crescut semnificativ. Potrivit datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, în 2022 aproape 40.000 de societăți și-au încetat activitatea, cu circa 25% mai multe decât în 2021, iar numărul insolvențelor a crescut și el.

În acest context, creditorii, în virtutea obligației de diligență, recuperează creanțele fie cu mijloace proprii, fie externalizând serviciul către profesioniști.

Cele două etape ale recuperării

Soft collection este recuperarea amiabilă: negocieri cu debitorul și soluții de plată convenabile ambelor părți, astfel încât relația comercială să poată continua. Succesul depinde de vechimea creanței, de relația dintre creditor și debitor, de reputația firmei de recuperare și de abilitățile de comunicare, negociere și cunoaștere a legii ale celui care recuperează.

Hard collection înseamnă valorificarea creanței în instanță, atunci când soluția amiabilă nu mai e posibilă.

„Nu sunt de rea-credință, dar…”

În faza amiabilă, tot mai mulți debitori cer amânarea plății și spun: „Nu sunt de rea-credință, dar am poprire pe conturi / sunt plecat din țară / nu mai am încasări / contabila e în concediu / am preluat recent firma și nu știam de datorie / aștept să-mi intre bani.” Rareori însă debitorul cunoaște sensul juridic al bunei-credințe.

Ce este buna-credința

Buna-credință este transpunerea în drept a regulii morale potrivit căreia relațiile dintre oameni se bazează pe sinceritate și onestitate. Juridic, este un principiu fundamental al dreptului civil: diligență în executarea obligațiilor și abținerea de la a cauza un prejudiciu.

Baza legală

Art. 57 din Constituția României:

„Cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii trebuie să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți.”

Codul civil consacră buna-credință ca prezumție legală relativă, valabilă până la proba contrară. Art. 14 Cod civil:

„(1) Orice persoană fizică sau persoană juridică trebuie să își exercite drepturile și să își execute obligațiile civile cu bună-credință, în acord cu ordinea publică și bunele moravuri. (2) Buna-credință se prezumă până la proba contrară.”

Art. 15 Cod civil:

„Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credințe.”

În materia contractelor, art. 1.170 Cod civil:

„Părțile trebuie să acționeze cu bună-credință atât la negocierea și încheierea contractului, cât și pe tot timpul executării sale. Ele nu pot înlătura sau limita această obligație.”

Pentru negocierile precontractuale, art. 1.183 Cod civil:

„(1) Părțile au libertatea inițierii, desfășurării și ruperii negocierilor și nu pot fi ținute răspunzătoare pentru eșecul acestora. (2) Partea care se angajează într-o negociere este ținută să respecte exigențele bunei-credințe. Părțile nu pot conveni limitarea sau excluderea acestei obligații. (3) Este contrară exigențelor bunei-credințe, între altele, conduita părții care inițiază sau continuă negocieri fără intenția de a încheia contractul. (4) Partea care inițiază, continuă sau rupe negocierile contrar bunei-credințe răspunde pentru prejudiciul cauzat celeilalte părți. Pentru stabilirea acestui prejudiciu se va ține seama de cheltuielile angajate în vederea negocierilor, de renunțarea de către cealaltă parte la alte oferte și de orice împrejurări asemănătoare.”

Obligația firmelor de a acționa cu bună-credință

Codul civil face din buna-credință un principiu central al contractului: părțile trebuie să se comporte loial în negocieri, la încheierea contractului și pe tot parcursul executării. Legea interzice clauzele care înlătură sau limitează această obligație. Pe durata contractului, părțile trebuie să își îndeplinească obligațiile indiferent de dificultăți, cooperând pentru o executare eficientă.

Se pune întrebarea: cât de credibil este debitorul care spune că „nu e de rea-credință”, dacă nu a plătit la scadență, nu a predat bunul la termen sau nu a executat altă obligație asumată? În cazul societăților, cu atât mai puțin: ele întocmesc și depun bilanțul contabil, care arată activele, pasivele și capitalurile proprii. Afirmația „nu știam de datorie” confirmă, de fapt, lipsa de diligență în executarea contractului.

Neplata afectează direct patrimoniul, activitatea și stabilitatea financiară a creditorului. Creditorul, la rândul său, nu trebuie să stea în pasivitate, ci să facă toate demersurile legale pentru a evita sau reduce prejudiciul.

După modificările din 2018 ale Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, s-a întâlnit frecvent situația în care conducătorilor care au stat în pasivitate în privința recuperării creanțelor, aducând astfel societatea în insolvență, li s-a atras răspunderea patrimonială personală pentru o parte sau pentru tot pasivul.

Ce riscă debitorul

  • răspundere civilă, contractuală sau delictuală, după caz;
  • penalități de întârziere, de obicei stabilite procentual în contract; dacă nu au fost prevăzute, se datorează dobânda legală potrivit OG nr. 13/2011;
  • răspundere contravențională, în baza Legii contabilității nr. 82/1991;
  • răspundere penală, de exemplu pentru abuz de încredere prin fraudarea creditorilor (art. 239 alin. (2) Cod penal) sau pentru înșelăciune (art. 244 Cod penal).

Art. 239 alin. (2) Cod penal: „Cu aceeași pedeapsă se sancționează fapta persoanei care, știind că nu va putea plăti, achiziționează bunuri ori servicii producând o pagubă creditorului.” (pedeapsa prevăzută la alin. (1): închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă)

Aveți un debitor care invocă „buna-credință” dar nu plătește? Preluăm recuperarea fără costuri în avans.

Articol publicat în iulie 2023, actualizat în noiembrie 2026. Legislația se poate modifica; verificați forma în vigoare a actelor normative citate sau cereți-ne o analiză.

Aveți facturi neîncasate? Sebastian Recuperari este o firmă de recuperări creanțe din București care lucrează fără plată în avans: suportăm taxele de judecată, avocații și executorul, iar dumneavoastră plătiți doar un comision de succes din sumele recuperate. Puteți și să ne vindeți creanța, cu ofertă în 24 de ore. Analiza inițială este gratuită.

Call Now Button
Politica de confidențialitate ·