Tag: recuperari creante

M─âsurile asigur─âtorii dispuse fa╚Ť─â de persoana juridic─â aflat─â ├«n procedur─â de insolven╚Ť─â

Art. 494 Cod procedur─â penal─â

Fa╚Ť─â de persoana juridic─â se pot lua m─âsuri asigur─âtorii, dispozi╚Ťiile art. 249-256 ╚Öi ale art. 549^1 aplic├óndu-se ├«n mod corespunz─âtor.

Potrivit disp. art. 249 Cod proc. pen., pot s─â dispun─â luarea m─âsurilor asigur─âtorii:

  • procurorul, ├«n cursul urm─âririi penale, prin ordonan╚Ť─â;
  • judec─âtorul de camer─â preliminar─â sau instan╚Ťa de judecat─â, prin Incheiere motivat─â, dispun├óndu-se din oficiu sau la cererea procurorului.

Scopul m─âsurilor asiguratorii este evitarea ascunderii, distrugerii, ├«nstrain─ârii sau sustragerii de la urm─ârire a bunurilor care pot face obiectul confisc─ârii speciale sau al confisc─ârii extinse ori care pot servi la garantarea execut─ârii pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a repar─ârii pagubei produse prin infrac╚Ťiunii. (Art. 249 Cpp)

Articolul 249 Condi╚Ťiile generale de luare a m─âsurilor asigur─âtorii

(1) Procurorul, ├«n cursul urm─âririi penale, judec─âtorul de camer─â preliminar─â sau instan╚Ťa de judecat─â, din oficiu sau la cererea procurorului, ├«n procedura de camer─â preliminar─â ori ├«n cursul judec─â╚Ťii, poate lua m─âsuri asigur─âtorii, prin ordonan╚Ť─â sau, dup─â caz, prin ├«ncheiere motivat─â, pentru a evita ascunderea, distrugerea, ├«nstr─âinarea sau sustragerea de la urm─ârire a bunurilor care pot face obiectul confisc─ârii speciale sau al confisc─ârii extinse ori care pot servi la garantarea execut─ârii pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a repar─ârii pagubei produse prin infrac╚Ťiune.

(2) Măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora.

(3) M─âsurile asigur─âtorii pentru garantarea execut─ârii pedepsei amenzii se pot lua numai asupra bunurilor suspectului sau inculpatului.

(4) Măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate.

(4^1) ├Än cazul bunurilor care pot face obiectul confisc─ârii speciale sau al confisc─ârii extinse, luarea de c─âtre procuror a m─âsurilor asigur─âtorii pentru a evita ascunderea, distrugerea, ├«nstr─âinarea sau sustragerea de la urm─ârire a acestor bunuri este obligatorie. (5) M─âsurile asigur─âtorii ├«n vederea repar─ârii pagubei produse prin infrac╚Ťiune ╚Öi pentru garantarea execut─ârii cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ╚Öi ale persoanei responsabile civilmente, p├ón─â la concuren╚Ťa valorii probabile a acestora.

(6) M─âsurile asigur─âtorii prev─âzute la alin. (5) se pot lua, ├«n cursul urm─âririi penale, al procedurii de camer─â preliminar─â ╚Öi al judec─â╚Ťii, ╚Öi la cererea p─âr╚Ťii civile. M─âsurile asigur─âtorii luate din oficiu de c─âtre organele judiciare prev─âzute la alin. (1) pot folosi ╚Öi p─âr╚Ťii civile.

(7) M─âsurile asigur─âtorii luate ├«n condi╚Ťiile alin. (1) sunt obligatorii ├«n cazul ├«n care persoana v─ât─âmat─â este o persoan─â lipsit─â de capacitate de exerci╚Ťiu sau cu capacitate de exerci╚Ťiu restr├óns─â.

(8) Nu pot fi sechestrate bunuri care apar╚Ťin unei autorit─â╚Ťi sau institu╚Ťii publice ori unei alte persoane de drept public ╚Öi nici bunurile exceptate de lege.

Dezlegarea unor chestiuni de drept

  • Prin Decizia HP nr. 1/2020, publicat─â ├«n Monitorul Oficial nr. 147 din 25 februarie 2020, ICCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ├«n materie civil─â, a admis sesizarea Cur╚Ťii de Apel Bucure╚Öti Sec╚Ťia a V-a civil─â, stabilind c─â:
                ├Än interpretarea dispozi╚Ťiilor art. 91 alin. (1), art. 102 alin. (8) ╚Öi art. 154-158 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolven╚Ťei ╚Öi de insolven╚Ť─â, cu modific─ârile ╚Öi complet─ârile ulterioare, raportate la dispozi╚Ťiile art. 249 alin. (1) ╚Öi (2) din Codul de procedur─â penal─â (respectiv art. 163 alin. 1 ╚Öi 2 din Codul de procedur─â penal─â de la 1968), existen╚Ťa unor m─âsuri asigur─âtorii ├«nfiin╚Ťate ├«n cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane juridice, anterior deschiderii procedurii insolven╚Ťei, ├«n vederea confisc─ârii speciale, a repar─ârii pagubei produse prin infrac╚Ťiune sau a garant─ârii execut─ârii cheltuielilor judiciare:

a) nu suspend─â procedura de lichidare prev─âzut─â de Legea nr. 85/2014 ├«n ceea ce prive╚Öte bunul sechestrat; b) nu este de natur─â a indisponibiliza bunul asupra c─âruia a fost ├«nceput─â procedura de valorificare conform dispozi╚Ťiilor Legii nr. 85/2014;

c) nu ├«mpiedic─â lichidarea bunurilor efectuat─â de lichidatorul judiciar ├«n exercitarea atribu╚Ťiilor conferite de Legea nr. 85/2014.

Prin m─âsuri asiguratorii, astfel cum sunt prev─âzute la art. 252-254 Cod proc. pen., ├«n╚Ťelegem:

  • Sechestrul propriu-zis;
  • Notarea ipotecar─â;
  • Poprirea.

├Än materia insolven╚Ťei, exist─â o serie de prevederi cu caracter special privind m─âsurile asigur─âtorii, dup─â cum urmeaz─â s─â dezvolt─âm.

Imposibilitatea indisponibiliz─ârii contului de insolven╚Ť─â

Conform art. 39 alin. (2) din Legea nr. 85//2014, dup─â deschiderea procedurii de insolven╚Ť─â toate pl─â╚Ťile se realizeaz─â ├«ntr-un cont deschis la o unitate a unei b─ânci, astfel:

  • Dac─â nu s-a ridicat dreptul de administrare, pl─â╚Ťile se fac pe baza unei dispozi╚Ťii emise de c─âtre administratorul special, care de regul─â este fostul administrator al societ─â╚Ťii comerciale,  cu avizarea sau sub supravegherea administratorului judiciar;
  • Dac─â s-a ridicat dreptul de administrare, dar nu s-a trecut la faliment, de c─âtre administratorul judiciar;
  • ├Än cursul falimentului, de c─âtre lichidatorul judiciar.

Ridicarea dreptului de administrare se realizeaz─â la cerere sau de drept, fiind reglementat─â la art. 85 din Legea nr. 85/2014.

Potrivit dispozi╚Ťiilor exprese de la art. 163 alin.(3) din Legea insolven╚Ťei, (3)Contul de insolven╚Ť─â deschis ├«n condi╚Ťiile art. 39 alin. (2) nu va putea fi ├«n niciun mod indisponibilizat prin nicio m─âsur─â de natur─â penal─â, civil─â sau administrativ─â dispus─â de organele de cercetare penal─â, de organele administrative sau de instan╚Ťele judec─âtore╚Öti.

A╚Öadar, asupra contului de insolven╚Ť─â nu se poate institui m─âsura popririi, nici m─âcar ├«n vederea confisc─ârii speciale sau extinse.

Se ├«nt├ólne╚Öte ├«n practic─â situa╚Ťia ├«n care persoana juridic─â are deschise mai multe conturi bancare, care r─âm├ón deschise ╚Öi dup─â deschiderea procedurii insolven╚Ťei ╚Öi ├«n care persoana juridic─â ├«ncaseaz─â sume de bani. ├Än doctrin─â se exprim─â ideea potrivit c─âreia nici aceste conturi pot intra sub inciden╚Ťa m─âsurilor asigur─âtori, cu excep╚Ťia situa╚Ťiei ├«n care acestea au fost instituite anterior deschiderii procedurii, opinia fiind fundamentat─â pe prevederile de la art. 88 din Legea nr. 85/2014 ╚Öi sus╚Ťinu─â de argumentul c─â sumele de bani din aceste conturi sunt destinate pl─â╚Ťilor ce urmeaz─â a fi efectuate prin contul unic de insolven╚Ť─â[1].


Posibilitatea valorific─ârii bunurilor

Sediul materiei

Art. 91 alin. (1) din Legea nr. 85/2014: ÔÇ×Bunurile ├«nstr─âinate de administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, ├«n exerci╚Ťiul atribu╚Ťiilor sale prev─âzute de prezenta lege, sunt dob├óndite libere de orice sarcini, precum privilegii, ipoteci, gajuri sau drepturi de reten╚Ťie, sechestre, de orice fel. Fac excep╚Ťie de la acest regim m─âsurile asigur─âtorii dispuse ├«n procesul penal ├«n vederea confisc─ârii speciale ╚Öi/sau confisc─ârii extinse.ÔÇŁ

Atunci c├ónd exist─â m─âsuri asiguratorii luate asupra bunurilor unei persoane juridice fa╚Ť─â de care s-a dispus sau urmeaz─â s─â se dispun─â deschiderea procedurii de insolven╚Ť─â, iar ├«n aceast─â procedur─â se dore╚Öte valorificarea acestor bunuri conform procedurilor prev─âzute de legea insolven╚Ťei, solu╚Ťia difer─â ├«n func╚Ťie de momentul la care au fost luate m─âsurile asigur─âtorii, daca sunt anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii de insolven╚Ť─â.

Exist─â a╚Öadar o prevedere expres─â la art. 91 alin (1) din Legea nr. 85/2014 care stabile╚Öte c─â toate bunurile supuse m─âsurilor asigur─âtorii pot fi valorificare ├«n cadrul procedurii de insolven╚Ť─â, indiferent de scopul pentru care a fost luat─â m─âsura.

Dispozi╚Ťiile art. 91 din Legea insolven╚Ťei reprezint─â o lege special─â, derogatorie de la prevederile art. 249 ╚Öi urm. Cod proc. pen., permis─â de c─âtre legiuitor care a avut ├«n vedere c─â valorificarea bunurilor ├«n procedura insolven╚Ťei nu este una voluntar─â, ci este efectuat─â strict ├«n condi╚Ťiile legale stabilite de legea insolven╚Ťei.

Decizia ICCJ nr. 1/2020

Prin Decizia nr. 1/2020 a ├Änaltei Cur╚Ťi de Casa╚Ťie ╚Öi Justi╚Ťie s-au expus pe larg motivele pentru care m─âsura asigur─âtorie dispus─â anterior deschiderii procedurii insolven╚Ťei nu afecteaz─â procedura de valorificare a bunurilor realizat─â ├«n cadrul procedurii de insolven╚Ť─â. Pentru a se observa motivarea instan╚Ťei, red─âm considerentele relevante:

ÔÇ×Asupra fondului sesiz─ârii, ├Änalta Curte a re┼úinut c─â potrivit art. 2 din Legea nr. 85/2014, ÔÇ×scopul prezentei legi este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, cu acordarea, atunci c├ónd este posibil, a ┼čansei de redresare a activit─â┼úii acestuiaÔÇŁ.

A┼čadar, Legea nr. 85/2014 are dou─â componente esen┼úiale: una privind prevenirea insolven┼úei ┼či cea de-a doua privind procedura insolven┼úei ├«n scopul acoperirii pasivului debitoarei.

  Sub cel de-al doilea aspect, care intereseaz─â ├«n cauz─â, rezult─â c─â procedura insolven┼úei este o procedur─â execu┼úional─â, concursual─â ┼či colectiv─â, desf─â┼čurat─â de ÔÇ×organele care aplic─â proceduraÔÇŁ (a┼ča cum sunt denumite chiar ├«n titlul II capitolul I sec┼úiunea a 2-a din Legea nr. 85/2014), respectiv de: instan┼úele judec─âtore┼čti (tribunalul, ├«n prim─â instan┼ú─â ┼či curtea de apel, ├«n calea de atac – art. 41 ┼či 43), judec─âtorul-sindic (care func┼úioneaz─â ├«n cadrul tribunalului), administratorul judiciar ┼či lichidatorul judiciar (practicieni ├«n insolven┼ú─â, desemna┼úi de c─âtre judec─âtorul-sindic pentru administrarea procedurii insolven┼úei – art. 57 – 64).

 ├Än fine, procedura insolven┼úei este o procedur─â de executare silit─â concursual─â ┼či colectiv─â la care particip─â to┼úi creditorii ├«mpreun─â la urm─ârirea ┼či recuperarea crean┼úelor lor, ├«n modalit─â┼úile prev─âzute de lege (art. 5 pct. 44 din Legea nr. 85/2014).

 Procedura falimentului este procedura de insolven┼ú─â, concursual─â, colectiv─â ┼či egalitar─â, care se aplic─â debitorului ├«n vederea lichid─ârii averii acestuia, pentru acoperirea pasivului (art. 5 pct. 45).

 Cu alte cuvinte, procedura insolven┼úei (├«n componentele sale distincte), fiind una judiciar─â, prin excelen┼ú─â, desf─â┼čurat─â sub controlul de legalitate al judec─âtorului-sindic, nu implic─â ├«n totalitate voin┼úa debitorului ├«n ceea ce prive┼čte modalitatea concret─â de valorificare a bunurilor sale ├«n scopul acoperirii crean┼úelor. Ca atare, din acest punct de vedere, aceast─â procedur─â presupune o ├«nstr─âinare/v├ónzare silit─â a bunurilor (iar nu de bun─âvoie), chiar ┼či ├«n cazul reorganiz─ârii, de vreme ce ┼či ├«n acest caz planul de reorganizare este supus analizei creditorilor ┼či apoi aprob─ârii de c─âtre judec─âtorul-sindic (art. 134 – 140).

 A┼čadar, pornind de la analiza celor dou─â institu┼úii juridice aflate ├«n concurs, respectiv m─âsura asigur─âtorie dispus─â ├«n procesul penal asupra unor bunuri ale debitoarei, aflat─â ├«n procedura insolven┼úei, ┼či m─âsura de valorificare a bunurilor debitoarei ├«n procedura insolven┼úei, trebuie f─âcute c├óteva distinc┼úii.

 A┼ča cum a decis ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie prin Decizia nr. 2/2018, mai ├«nt├ói trebuie avut ├«n vedere faptul c─â dispozi┼úiile penale ├«n materia m─âsurilor asigur─âtorii se completeaz─â cu cele din materia procesual civil─â, astfel cum reglementeaz─â dispozi┼úiile art. 2 alin. (2) din Codul de procedur─â civil─â, care consacr─â caracterul de drept comun al dreptului procesual civil, chiar ├«n materie penal─â, dac─â aceast─â materie nu con┼úine dispozi┼úii contrare.[1]

De asemenea, tot cu titlu preliminar, trebuie subliniat faptul c─â o m─âsur─â asigur─âtorie dispus─â ├«n procesul penal are scopul de a ├«mpiedica sustragerea de c─âtre proprietar a bunurilor sale de la o eventual─â valorificare silit─â sau, ├«n sens larg, de la valorificarea gajului general al creditorilor s─âi, precum ┼či de a ├«mpiedica ascunderea, distrugerea, ├«nstr─âinarea acestor bunuri a c─âror executare silit─â s-ar putea face ulterior, dup─â ob┼úinerea titlului executoriu (adic─â a hot─âr├órii penale privind obligarea inculpatului la repararea pagubei produse p─âr┼úii civile, obligarea la plata unei amenzi penale, obligarea la plata cheltuielilor judiciare sau a hot─âr├órii definitive privind confiscarea special─â sau extins─â). M─âsura asigur─âtorie ├«n procesul penal const─â ├«n ÔÇ×indisponibilizareaÔÇŁ acestor bunuri (mobile sau imobile) – art. 249 alin. (2) din Codul de procedur─â penal─â, ceea ce ├«nseamn─â c─â debitorul nu mai poate dispune de bun─âvoie de aceste bunuri p├ón─â la momentul execut─ârii silite, efectul acestei m─âsuri fiind, prin excelen┼ú─â, unul preventiv, acela┼či ca m─âsura asigur─âtorie dispus─â ├«ntr-un proces civil.

 Or, valorificarea bunurilor debitoarei ├«n procedura insolven┼úei nu reprezint─â un act de dispozi┼úie la ├«ndem├óna debitoarei, pentru a se considera c─â pe aceast─â cale bunurile asupra c─ârora poart─â m─âsurile asigur─âtorii dispuse ├«n procesul penal sunt sustrase, ├«n mod nelegal, de sub sechestru, ci aceast─â procedur─â se desf─â┼čoar─â sub controlul de legalitate al judec─âtorului-sindic ┼či sub coordonarea administratorului judiciar sau, dup─â caz, a lichidatorului judiciar.

 Pe de alt─â parte, indisponibilizarea nu confer─â acestor bunuri caracter de inalienabilitate ┼či insesizabilitate, a┼ča cum re┼úine ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie ├«n Decizia nr. 2/2018 (paragrafele 67 ┼či 68), ceea ce conduce la concluzia c─â nu exist─â nicio incompatibilitate ├«ntre existen┼úa acestei m─âsuri ┼či valorificarea drepturilor creditorilor din procedura insolven┼úei asupra debitoarei, cu at├ót mai mult cu c├ót m─âsurile asigur─âtorii dispuse ├«n procesul penal nu confer─â beneficiarului acestora calitatea de creditor preferen┼úial ├«n raport cu creditorii din cadrul procedurii insolven┼úei, ace┼čtia din urm─â put├ónd fi chiar titularii unor drepturi reale sau ale unor garan┼úii care ├«i situeaz─â pe pozi┼úii privilegiate ├«n etapa distribuirii fondurilor, conform art. 161 din Legea nr. 85/2014.

 De asemenea, potrivit art. 342, dispozi┼úiile Legii nr. 85/2014 se completeaz─â cu cele ale Codului civil ┼či ale Codului de procedur─â civil─â numai ├«n m─âsura ├«n care nu contravin prevederilor speciale ale acestei legi.

Dispozi┼úiile art. 91 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 reglementeaz─â regimul bunurilor ├«nstr─âinate ├«n procedura insolven┼úei de c─âtre administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar ┼či prev─âd c─â aceste bunuri sunt dob├óndite libere de orice sarcini, f─âc├ónd excep┼úie de la acest regim m─âsurile asigur─âtorii dispuse ├«n cadrul procesului penal ├«n vederea confisc─ârii speciale ┼či/sau confisc─ârii extinse.

Din economia dispozi┼úiilor Legii nr. 85/2014 referitoare la modalit─â┼úile concrete de valorificare a bunurilor ├«n cadrul acestei proceduri judiciare rezult─â c─â procedura ├«n sine este una de lichidare a bunurilor din averea debitoarei, efectuat─â de lichidatorul judiciar sub controlul judec─âtorului-sindic, la care to┼úi creditorii particip─â ├«mpreun─â la urm─ârirea ┼či recuperarea crean┼úelor lor.

 Or, distinc┼úia fa┼ú─â de executarea silit─â de drept comun din materie civil─â prive┼čte dou─â componente: una se refer─â la organul care aplic─â procedura – la executarea silit─â civil─â, acesta este executorul judec─âtoresc (art. 623 din Codul de procedur─â civil─â), iar ├«n cadrul procedurii insolven┼úei, acesta este lichidatorul judiciar [art. 64 lit. i) din Legea nr. 85/2014]; a doua component─â se refer─â la instan┼úa care exercit─â controlul de legalitate asupra procedurii – ├«n timp ce ├«n cadrul execut─ârii silite civile aceasta este instan┼úa de executare (judec─âtoria), ├«n cadrul procedurii insolven┼úei instan┼úa este reprezentat─â de judec─âtorul-sindic din cadrul tribunalului sau, dup─â caz, al tribunalului specializat, ├«n a c─ârui circumscrip┼úie ├«┼či are sediul debitorul, conform dispozi┼úiilor art. 120 din Codul de procedur─â civil─â.

Pe de alt─â parte, ├«n ciuda acestor distinc┼úii, care confer─â procedurii insolven┼úei un caracter pronun┼úat de specificitate, majoritatea argumentelor re┼úinute de ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie ├«n Decizia nr. 2/2018 se aplic─â prin analogie ┼či ├«n cauza de fa┼ú─â (ubi eadem legis ratio ibi eadem legis dispositio).

A┼ča cum s-a observat mai sus, din analiza jurispruden┼úei na┼úionale cu privire la aceste chestiuni de drept a rezultat c─â majoritatea instan┼úelor au opinat ├«n sensul c─â m─âsurile asigur─âtorii din procesul penal nu suspend─â, nu ├«mpiedic─â derularea procedurii insolven┼úei ├«n toate componentele sale, sub aspectul posibilit─â┼úii valorific─ârii bunurilor asupra c─ârora s-au instituit atare m─âsuri.

Deoarece dispoziţiile legale ce au fost interpretate diferit de către instanţe cuprind nuanţe diferite în raport cu scopul instituirii măsurii asiguratorii în procesul penal, modul de aplicare a acestora urmează a fi analizat în mod distinct, cu atât mai mult cu cât textele însele fac distincţii importante. Astfel:

Atunci când măsura asigurătorie este instituită în vederea reparării prejudiciului părţii civile sau a recuperării cheltuielilor judiciare

 Potrivit dispozi┼úiilor art. 249 alin. (1) ┼či (2) din Codul de procedur─â penal─â, scopul m─âsurii asigur─âtorii este de a crea p─âr┼úii civile un avantaj patrimonial, ├«n vederea execut─ârii obliga┼úiilor ce ar putea decurge din rezolvarea ac┼úiunii civile ori ├«n vederea recuper─ârii cheltuielilor judiciare.

 Consecin┼úa acestei m─âsuri const─â ├«n men┼úinerea bunului ├«n proprietatea celui ce urmeaz─â a fi obligat prin solu┼úionarea laturii civile a procesului penal, adic─â tocmai efectul de indisponibilizare la care face referire Codul de procedur─â penal─â, ce vizeaz─â ├«mpiedicarea v├ónz─ârii bunului de bun─âvoie de c─âtre cel la care se refer─â m─âsura sechestrului, nicidecum ├«mpiedicarea v├ónz─ârii silite a bunului, chiar ┼či prin intermediul unei proceduri concursuale (a insolven┼úei).

  C├ónd bunurile vizate de m─âsura sechestrului asigur─âtor apar┼úin unei persoane aflate ├«n procedura falimentului, un astfel de avantaj patrimonial nu mai poate fi men┼úinut, dat fiind faptul c─â dispozi┼úiile legii insolven┼úei nu instituie niciun tratament privilegiat ├«n ceea ce prive┼čte crean┼úa unei p─âr┼úi civile din cadrul unui proces penal, fa┼ú─â de ceilal┼úi creditori din aceea┼či procedur─â.

 Din contr─â, legea stabile┼čte ├«n mai multe r├ónduri prin dispozi┼úiile sale speciale (unele evocate mai sus) c─â procedura insolven┼úei/falimentului este o procedur─â concursual─â, colectiv─â ┼či egalitar─â, ceea ce ├«nseamn─â c─â to┼úi creditorii particip─â ├«n vederea valorific─ârii crean┼úelor, conform ordinii de prioritate prev─âzute de Legea nr. 85/2014.

  De altfel, potrivit art. 581 din Codul de procedur─â penal─â, dispozi┼úiile din hot─âr├órea penal─â privitoare la desp─âgubirile civile ┼či la cheltuielile judiciare cuvenite p─âr┼úilor se execut─â potrivit legii civile, astfel c─â nu se poate sus┼úine inaplicabilitatea dispozi┼úiilor legii civile atunci c├ónd acestea vin ├«n concurs cu dispozi┼úii din legea penal─â, ci dimpotriv─â, legiuitorul stabile┼čte o anumit─â complementaritate a acestora.

Mai mult, ├«n cauza de fa┼ú─â, ├«n afar─â de Codul de procedur─â civil─â, legea civil─â mai este reprezentat─â ┼či de Legea nr. 85/2014, dat fiind faptul c─â o executare silit─â de drept comun ├«mpotriva unei persoane aflate ├«n procedura insolven┼úei este suspendat─â de drept, potrivit art. 75 alin. (1) din lege (element care diferen┼úiaz─â o dat─â ├«n plus procedura execut─ârii silite de drept comun, de procedura insolven┼úei).

 Ca atare, regulile de drept civil aplicabile sunt cele prev─âzute de Legea nr. 85/2014, urm├ónd a fi completate, ├«n m─âsura compatibilit─â┼úii lor cu procedura insolven┼úei, de dispozi┼úiile Codului civil ┼či ale Codului de procedur─â civil─â.

 Conform art. 102 alin. (8) din Legea nr. 85/2014, creanţa unei părţi vătămate din cadrul procesului penal se înscrie sub condiţie suspensivă, până la soluţionarea acţiunii civile din procesul penal; în cazul în care această acţiune nu se finalizează până la închiderea procedurii insolvenţei, eventualele creanţe rezultate din procesul penal vor fi acoperite din averea persoanei juridice reorganizate sau, dacă este cazul, din sumele obţinute din acţiunea în atragerea răspunderii patrimoniale exercitate conform art. 169.

 A┼čadar, textul de lege eviden┼úiaz─â inten┼úia clar─â a legiuitorului de a nu prelungi/suspenda/├«mpiedica derularea procedurii insolven┼úei p├ón─â la solu┼úionarea ac┼úiunii civile din cadrul procesului penal, ├«n condi┼úiile ├«n care o astfel de prelungire/suspendare/├«mpiedicare pe durat─â nedeterminat─â ar atrage dup─â sine cheltuieli suplimentare ┼či ar fi de natur─â a aduce atingere drepturilor celorlal┼úi creditori de a-┼či vedea acoperite crean┼úele ├«ntr-un termen rezonabil, dar ┼či pe aceea de a stabili caracterul de lege civil─â aplicabil─â ┼či ├«n procesul penal Legii nr. 85/2014.

 Toate aceste dispozi┼úii reglementeaz─â necesitatea continu─ârii procedurii insolven┼úei, ├«n baza regulilor sale specifice, ├«n ciuda preexisten┼úei sau apari┼úiei unei m─âsuri asigur─âtorii ├«n procesul penal, cu at├ót mai mult cu c├ót nu rezult─â din nicio dispozi┼úie legal─â reglementat─â de legea penal─â sau procesual penal─â sau de legea civil─â, care s─â confere beneficiarului unei m─âsuri asigur─âtorii din procesul penal un titlu preferen┼úial ce ar urma s─â se definitiveze ├«n viitor, dup─â ob┼úinerea unui titlu executoriu ├«n urma solu┼úion─ârii ac┼úiunii civile din procesul penal, partea civil─â c├ó┼čtig─âtoare fiind cel mult un creditor chirografar care are acela┼či regim cu orice creditor chirografar dintr-un proces civil obi┼čnuit, beneficiind doar de gajul general al creditorilor chirografari, cu posibilit─â┼úile reglementate de legea special─â, respectiv de Legea nr. 85/2014.

 Mai mult, a┼ča cum se re┼úine ┼či ├«n Decizia nr. 2/2018, atribuirea unui regim de bun inalienabil sau insesizabil bunurilor afectate de m─âsuri asigur─âtorii dispuse ├«n procesul penal dep─â┼če┼čte cadrul legal de reglementare al regimului juridic al acestora. Art. 253 alin. (4) din Codul de procedur─â penal─â, reglement├ónd necesitatea ca fie procurorul, fie judec─âtorul de camer─â preliminar─â, fie instan┼úa de judecat─â care a dispus instituirea sechestrului s─â cear─â organului competent notarea ipotecar─â asupra bunurilor sechestrate, doar pentru opozabilitatea fa┼ú─â de ter┼úi, exclude posibilitatea de a se considera c─â o atare m─âsur─â ar institui o prioritate ├«n executare, care s─â confere un drept de preferin┼ú─â celui ├«n beneficiul c─âruia a fost instituit─â m─âsura, fie acesta chiar ┼či statul, cu at├ót mai pu┼úin ├«n cadrul procedurii insolven┼úei, care reglementeaz─â o ordine de prioritate legal─â pentru distribuirea sumelor rezultate din valorificarea bunurilor debitoarei.

 ├Än concluzie, dispozi┼úiile art. 102 alin. (8) ┼či art. 154 – 158 din Legea nr. 85/2014 raportate la dispozi┼úiile art. 249 alin. (1) ┼či (2) din Codul de procedur─â penal─â (respectiv art. 163 alin. 1 ┼či 2 din Codul de procedur─â penal─â de la 1968) trebuie interpretate ├«n sensul c─â existen┼úa unor m─âsuri asigur─âtorii ├«nfiin┼úate ├«n cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane juridice, anterior deschiderii procedurii insolven┼úei, ├«n vederea repar─ârii pagubei produse prin infrac┼úiune sau a garant─ârii execut─ârii cheltuielilor judiciare nu suspend─â procedura de lichidare prev─âzut─â de Legea nr. 85/2014 ├«n ceea ce prive┼čte bunul sechestrat, nu este de natur─â a indisponibiliza bunul asupra c─âruia a fost ├«nceput─â procedura de valorificare conform dispozi┼úiilor Legii nr. 85/2014 ┼či nici nu ├«mpiedic─â lichidarea bunurilor efectuat─â de lichidatorul judiciar ├«n exercitarea atribu┼úiilor conferite de Legea nr. 85/2014.

Atunci c├ónd m─âsura asigur─âtorie din procesul penal a fost instituit─â ├«n vederea confisc─ârii speciale/extinse, dispozi┼úiile art. 102 alin. (8) din Legea nr. 85/2014 nu ├«┼či g─âsesc aplicarea, ├«ntruc├ót m─âsura confisc─ârii nu vizeaz─â solu┼úionarea laturii civile din procesul penal, ci are leg─âtur─â cu modalitatea de rezolvare a ac┼úiunii penale.

Confiscarea specială este o măsură de siguranţă cu caracter patrimonial, constând în trecerea silită în proprietatea statului a unor bunuri aflate în posesia sau, după caz, proprietatea făptuitorului, menţinerea bunurilor în patrimoniul făptuitorului creând o stare de pericol pentru valorile sociale.

 Cazurile ├«n care se poate dispune confiscarea special─â sunt cele prev─âzute la art. 112 din Codul penal ┼či se refer─â la: ÔÇ×a) bunurile produse prin s─âv├ór┼čirea faptei prev─âzute de legea penal─â; b) bunurile care au fost folosite, ├«n orice mod, sau destinate a fi folosite la s─âv├ór┼čirea unei fapte prev─âzute de legea penal─â, dac─â sunt ale f─âptuitorului sau dac─â, apar┼úin├ónd altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor; c) bunurile folosite, imediat dup─â s─âv├ór┼čirea faptei, pentru a asigura sc─âparea f─âptuitorului sau p─âstrarea folosului ori a produsului ob┼úinut, dac─â sunt ale f─âptuitorului sau dac─â, apar┼úin├ónd altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor; d) bunurile care au fost date pentru a determina s─âv├ór┼čirea unei fapte prev─âzute de legea penal─â sau pentru a r─âspl─âti pe f─âptuitor; e) bunurile dob├óndite prin s─âv├ór┼čirea faptei prev─âzute de legea penal─â, dac─â nu sunt restituite persoanei v─ât─âmate ┼či ├«n m─âsura ├«n care nu servesc la desp─âgubirea acesteia; f) bunurile a c─âror de┼úinere este interzis─â de legea penal─â.ÔÇŁ

 Scopul m─âsurii asigur─âtorii dispuse ├«n vederea confisc─ârii nu este acela de a crea un avantaj patrimonial vreunei persoane av├ónd un poten┼úial drept de crean┼ú─â, ci de a asigura c─â anumite categorii de bunuri r─âm├ón ├«n patrimoniul unei persoane, urm├ónd fi trecute ├«n patrimoniul statului ├«n condi┼úiile ├«n care se dispune luarea m─âsurii.

  Excep┼úia prev─âzut─â de art. 91 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 85/2014 vizeaz─â ├«ns─â modalitatea ├«n care se realizeaz─â dob├óndirea bunului, urm├ónd a fi men┼úinut─â m─âsura sechestrului asigur─âtor instituit ├«n vederea confisc─ârii ┼či dup─â ├«nstr─âinarea bunului, f─âr─â a fi ├«ns─â de natur─â a ├«mpiedica sau a temporiza o astfel de ├«nstr─âinare, textul stabilind doar efectul ulterior ├«nstr─âin─ârii bunului, acela de ÔÇ×bun liber de sarciniÔÇŁ sau de ÔÇ×bun grevat de sarciniÔÇŁ.

Prin utilizarea sintagmei ÔÇ×dob├óndite libere de orice sarciniÔÇŁ, legiuitorul se refer─â la subdob├ónditorul din cadrul procedurii insolven┼úei (cel care a cump─ârat bunul), iar nu la debitor, ├«n calitate de proprietar executat silit ├«n cadrul unei atare proceduri, astfel c─â textul, redactat ├«ntr-o manier─â confuz─â ┼či neclar─â, de┼či adoptat ├«n scopul asigur─ârii unei protec┼úii a unor valori sociale specifice dreptului penal, produce neclarit─â┼úi sub aspectul regimului juridic al bunului la care se refer─â.

  Pe de alt─â parte, teza ├«nt├ói din art. 91 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 reglementeaz─â f─âr─â putin┼ú─â de t─âgad─â premisa deja produs─â a ├«nstr─âin─ârii, a dob├óndirii de c─âtre ter┼úi ├«n cadrul procedurii insolven┼úei a unor bunuri asupra c─ârora este instituit─â m─âsura asigur─âtorie ├«n vederea eventualei confisc─âri speciale/extinse care nu a fost ├«nc─â dispus─â ├«n procesul penal, al c─ârei caracter eventual este dat de lipsa unei hot─âr├óri definitive pe latur─â penal─â, iar teza a doua din acela┼či text se refer─â doar la caracterul de ÔÇ×bun liber de sarciniÔÇŁ sau de ÔÇ×bun grevat de sarciniÔÇŁ, iar nu la vreo inalienabilitate sau insesizabilitate a acestuia. Cu alte cuvinte, legiuitorul stabile┼čte consecin┼úele ce au loc dup─â ├«nstr─âinarea/dob├óndirea valabil─â, iar nicidecum un impediment absolut de a fi valorificat ├«n cadrul unei proceduri judiciare a insolven┼úei.

   ├Än acest sens trebuie subliniat─â ┼či denumirea marginal─â a textului de lege (respectiv ÔÇ×Regimul bunurilor ├«nstr─âinate ├«n procedura insolven┼úei de c─âtre administratorul sau lichidatorul judiciarÔÇŁ); de altfel, art. 91 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 85/2014 face referire la dob├óndirea liber─â de orice sarcini a bunului, precum privilegii, gajuri, ipoteci sau drepturi de reten┼úie, sechestre de orice fel, f─âc├ónd excep┼úie de la acest regim (respectiv al dob├óndirii bunurilor libere de orice sarcini) m─âsurile asigur─âtorii dispuse ├«n procesul penal ├«n vederea confisc─ârii speciale ┼či/sau confisc─ârii extinse, care se men┼úin ┼či ulterior ├«nstr─âin─ârii.

  Mai mult, potrivit art. 112 alin. (3) din Codul penal, ├«n cazul ├«n care bunurile ce urmeaz─â a fi supuse confisc─ârii nu se mai reg─âsesc ├«n posesia sau patrimoniul infractorului, iar persoana c─âreia ├«i apar┼úin nu a cunoscut scopul folosirii lor, se va confisca echivalentul ├«n bani al acestora, cu distinc┼úia ar─âtat─â ├«n art. 112 alin. (2) privind posibilitatea confisc─ârii numai ├«n parte a bunurilor. A┼čadar, ├«nsu┼či legiuitorul din materie penal─â a prev─âzut posibilitatea ca m─âsura penal─â a confisc─ârii s─â ├«┼či produc─â efecte chiar ├«n cazul ├«nstr─âin─ârii bunurilor supuse unei asemenea m─âsuri, ├«ntr-o atare situa┼úie m─âsura de siguran┼ú─â produc├ónd efectele scontate, respectiv ├«nl─âturarea st─ârii de pericol creat─â prin s─âv├ór┼čirea infrac┼úiunii.

 Corobor├ónd astfel dispozi┼úiile art. 249 alin. (1) ┼či (2) din Codul de procedur─â penal─â (respectiv art. 163 alin. 1 ┼či 2 din Codul de procedur─â penal─â de la 1968), precum ┼či cele ale art. 91 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 85/2014, rezult─â c─â no┼úiunea de ÔÇ×indisponibilizareÔÇŁ la care face referire legea procesual penal─â nu se extinde ┼či asupra unui efect suspensiv ├«n procedura de lichidare prev─âzut─â de Legea nr. 85/2014 ├«n ceea ce prive┼čte bunul sechestrat sau de a ├«mpiedica lichidarea bunului, mai ales c─â scopul m─âsurii asigur─âtorii ar putea fi atins chiar ┼či ├«n condi┼úiile ├«n care s-ar proceda la v├ónzarea bunului, prin men┼úinerea ├«nscrierii respectivei sarcini ├«n cartea funciar─â.

  A┼čadar, ├«n atare situa┼úie, se poate proceda la v├ónzarea bunului ├«n procedura insolven┼úei, cu ├«nscrierea sarcinii decurg├ónd din m─âsura asigur─âtorie ├«n cartea funciar─â (atunci c├ónd este vorba despre bunuri imobile).ÔÇŁ

├Än ceea ce prive╚Öte efectele valorific─ârii bunurilor ├«n procedura insolven╚Ťei, ├«n doctrin─â[2] s-a re╚Ťinut necesitatea de a diferen╚Ťia dup─â cum m─âsurile au fost dispuse ├«n vederea repar─ârii prejudiciului, a garant─ârii pl─â╚Ťii amenzii ori a cheltuielilor judiciare sau ├«n vederea confisc─ârii speciale ╚Öi/sau extinse.

A╚Öa cum am v─âzut anterior, la art. 91 din Legea nr. 85/2014 se prevede foarte clar c─â bunurile se dob├óndesc libere de orice sarcini, deci inclusiv libere de m─âsuri asigur─âtorii, exact precum ├«n executarea silit─â. M─âsura asigur─âtorie se va str─âmuta asupra pre╚Ťului ob╚Ťinut, pre╚Ť care se distribuie potrivit prevederilor art. 159 din Legea insolven┼úei.


[1] Pentru analiz─â detaliat─â a se vedea ╚Öi Articolul publicat de Av. Stan T├«rnoveanu ╚Öi Av. Viorica Clima, Efectul sechestrului asigur─âtor ├«n vederea repar─ârii prejudiciului ├«nceteaz─â ulterior valorific─ârii bunului printr-o procedur─â execu╚Ťional─â, inclusiv sub imperiul legii nr. 85/2006, Revista de insolven┼ú─â nr. 84, aprilie-iunie 2023, Phoenix

[2] Andra-Roxana Trandafir, Răspunderea penală a persoanei juridice, Ed. 3, Ed. C.H. Beck  București 2023, p. 556

Masuri asiguratorii impotriva firmelor in insolventa

Art. 159 din Legea nr. 85/2014

(1) Fondurile ob╚Ťinute din v├ónzarea bunurilor ╚Öi drepturilor din averea debitorului, grevate, ├«n favoarea creditorului, de cauze de preferin╚Ť─â, vor fi distribuite ├«n urm─âtoarea ordine:

1. taxe, timbre ╚Öi orice alte cheltuieli aferente v├ónz─ârii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea ╚Öi administrarea acestor bunuri, precum ╚Öi cheltuielile avansate de creditor ├«n cadrul procedurii de executare silit─â, crean╚Ťele furnizorilor de utilit─â╚Ťi n─âscute ulterior deschiderii procedurii, ├«n condi╚Ťiile art. 77, remunera╚Ťiile datorate la data distribuirii persoanelor angajate ├«n interesul comun al tuturor creditorilor, ├«n condi╚Ťiile art. 57 alin. (2), art. 61 ╚Öi 63, care se vor suporta pro rata, ├«n raport cu valoarea tuturor bunurilor din averea debitorului;

2. crean╚Ťele creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferin╚Ť─â n─âscute ├«n timpul procedurii de insolven╚Ť─â. Aceste crean╚Ťe cuprind capitalul, dob├ónzile, precum ╚Öi alte accesorii, dup─â caz;

3. crean╚Ťele creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferin╚Ť─â, cuprinz├ónd tot capitalul, dob├ónzile, major─ârile ╚Öi penalit─â╚Ťile de orice fel, inclusiv cheltuielile, precum ╚Öi cele corespunz─âtoare art. 105 alin. (3) ╚Öi art. 123 alin. (11) lit. a).

(2) ├Än cazul ├«n care sumele realizate din v├ónzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata ├«n ├«ntregime a respectivelor crean╚Ťe, creditorii vor avea, pentru diferen╚Ť─â, crean╚Ťe chirografare sau bugetare, dup─â caz, care vor veni ├«n concurs cu cele cuprinse ├«n categoria corespunz─âtoare, potrivit naturii lor, prev─âzute la art. 161, ╚Öi vor fi supuse dispozi╚Ťiilor art. 80. Dac─â dup─â plata sumelor prev─âzute la alin. (1) rezult─â o diferen╚Ť─â ├«n plus, aceasta va fi depus─â, prin grija lichidatorului judiciar, ├«n contul averii debitorului.

(3) Un creditor beneficiar al unei cauze de preferin╚Ť─â este ├«ndrept─â╚Ťit s─â participe la orice distribuire de sum─â f─âcut─â ├«naintea v├ónz─ârii bunului grevat de o cauz─â de preferin╚Ť─â ├«n favoarea sa. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi sc─âzute din cele pe care creditorul ar fi ├«ndrept─â╚Ťit s─â le primeasc─â ulterior din pre╚Ťul ob╚Ťinut prin v├ónzarea bunului grevat de o cauz─â de preferin╚Ť─â, dac─â aceasta este necesar─â pentru a ├«mpiedica un astfel de creditor s─â primeasc─â mai mult dec├ót ar fi primit dac─â bunul grevat de o cauz─â de preferin╚Ť─â ├«n favoarea sa ar fi fost v├óndut anterior distribuirii.

  • Dac─â situa╚Ťia este clar─â ├«n ceea ce prive╚Öte m─âsurile asigur─âtorii dispuse ├«n vederea repar─ârii prejudiciului, a garant─ârii pl─â╚Ťii amenzii ori a cheltuielilor judiciare, ├«n sensul c─â bunurile se vor dob├óndi libere de orice sarcini, nu aceea╚Öi este situa╚Ťia ├«n ceea ce prive╚Öte m─âsurile asigur─âtorii dispuse ├«n vederea confisc─ârii speciale ╚Öi/sau extinse.

Teza final─â a art. 91 din Legea insolven╚Ťei arat─â c─â bunurile cu privire la care s-au instituit m─âsuri asigur─âtorii dispuse ├«n vederea confisc─ârii speciale ╚Öi/sau extinse nu sunt libere de orice sarcini, ele se vor dob├óndi ├«mpreuna cu m─âsurile asigur─âtorii.

├Än mod evident, se ridic─â ├«n primul r├ónd problema valorific─ârii acestor bunuri la un pre╚Ť rezonabil, dob├ónditorul asum├óndu-╚Öi totu╚Öi un risc foarte mare ├«n momentul achizi╚Ťion─ârii bunurilor ├«n condi╚Ťiile dob├óndirii grevate de sechestru asigur─âtor.

├Än doctrin─â s-a sus╚Ťinut c─â teza final─â a art. 91 din Legea insolven╚Ťei ar fi neconstitu╚Ťional─â, ├«ntruc─ât instituie un regim diferit pentru creditorii care trebuie s─â ├«╚Öi valorifice dreptul de crean╚Ť─â ├«n procedura insolven╚Ťei fa╚Ť─â de cei care urmeaz─â procedura comun─â prev─âzut─â de Codul de procedur─â civil─â, ├«n situa╚Ťia c─ârora bunurile se dob├óndesc libere de orice sarcini, ├«n temeiul legii.[1]


[1] Op. Cit. supra, p. 557

Decizia CCR nr. 72/2023

Aceast─â critic─â a fost exprimat─â de c─âtre BRD Groupe Societe Generale SA ├«n cadrul unui dosar aflat pe rolul Tribunalului Bucure╚Öti ÔÇô Sec╚Ťia a VII-a civil─â ├«n care a ridicat excep╚Ťia de neconstitu╚Ťionalitate a tezei finale a art. 91 din Legea nr. 85/2014, respins─â de c─âtre Curtea Constitu╚Ťional─â prin Decizia nr. 72/2023 publicat─â ├«n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 495 din data de 7 iunie 2023.

Extras din Decizia CCR nr. 72/2023:

ÔÇ×Examin├ónd criticile de neconstitu╚Ťionalitate formulate, Curtea re┼úine c─â executarea silit─â este procedura prin intermediul c─âreia titularul unui drept, recunoscut printr-o hot─âr├óre judec─âtoreasc─â sau prin alt titlu executoriu, ├«l constr├ónge, cu ajutorul organelor competente ale statului, pe debitorul s─âu, care nu ├«┼či execut─â de bun─âvoie obliga┼úia corelativ─â, s─â o aduc─â la ├«ndeplinire ├«n mod silit. Procedura de insolven┼ú─â este o procedur─â concursual─â, colectiv─â ┼či egalitar─â, care se aplic─â debitorului ├«n vederea lichid─ârii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, urmat─â de radierea debitorului din registrul ├«n care este ├«nmatriculat, astfel cum rezult─â din cuprinsul art. 5 alin. (1) pct. 45 din Legea nr. 85/2014. Din economia dispozi┼úiilor Legii nr. 85/2014 referitoare la modalit─â┼úile concrete de valorificare a bunurilor ├«n cadrul acestei proceduri judiciare rezult─â c─â procedura de lichidare a bunurilor debitorului este efectuat─â de lichidatorul judiciar sub controlul judec─âtorului-sindic ┼či to┼úi creditorii particip─â ├«mpreun─â la urm─ârirea ┼či recuperarea crean┼úelor lor. Distinc┼úia acestei din urm─â proceduri fa┼ú─â de executarea silit─â de drept comun din materie civil─â prive┼čte dou─â componente: una se refer─â la organul care aplic─â procedura ÔÇô la executarea silit─â civil─â, acesta este executorul judec─âtoresc (art. 623 din Codul de procedur─â civil─â), iar ├«n cadrul procedurii insolven┼úei, acesta este lichidatorul judiciar [art. 64 lit. i) din Legea nr. 85/2014]; a doua component─â se refer─â la instan┼úa care exercit─â controlul de legalitate asupra procedurii ÔÇô ├«n timp ce ├«n cadrul execut─ârii silite civile aceasta este instan┼úa de executare (judec─âtoria), ├«n cadrul procedurii insolven┼úei instan┼úa este reprezentat─â de judec─âtorul-sindic din cadrul tribunalului sau, dup─â caz, al tribunalului specializat, ├«n a c─ârui circumscrip┼úie ├«┼či are sediul debitorul, conform dispozi┼úiilor art. 120 din Codul de procedur─â civil─â.

├Än continuare, Curtea observ─â c─â titularul unei crean┼úe certe, lichide ┼či exigibile, este de┼úin─âtorul unui bun ├«n sensul art. 1 din Primul Protocol adi┼úional la Conven┼úia pentru ap─ârarea drepturilor omului ┼či a libert─â┼úilor fundamentale. Dreptul s─âu trebuie ap─ârat ┼či protejat, iar acesta trebuie s─â beneficieze de toate garan┼úiile specifice recunoscute ├«n legisla┼úie, inclusiv de acelea care s─â ├«i asigure, la nevoie, realizarea dreptului pe cale silit─â. Una dintre aceste garan┼úii este cea prev─âzut─â de dispozi┼úiile art. 91 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, care reglementeaz─â regimul bunurilor debitorului ├«nstr─âinate ├«n procedura insolven┼úei de c─âtre administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar. Norma stabile┼čte c─â aceste bunuri sunt dob├óndite libere de orice sarcini, excep┼úie de la acest regim f─âc├ónd bunurile supuse m─âsurilor asigur─âtorii dispuse ├«n cadrul procesului penal ├«n vederea confisc─ârii speciale ┼či/sau confisc─ârii extinse. Autoarea excep┼úiei de neconstitu┼úionalitate consider─â c─â norma criticat─â ├«mpiedic─â ├«nstr─âinarea acestor bunuri p├ón─â la momentul ridic─ârii sechestrului asigur─âtor penal (care dureaz─â, de regul─â, p├ón─â la solu┼úionarea definitiv─â a cauzei penale), ├«mprejurare ce genereaz─â o discriminare a creditorilor din procedura insolven┼úei fa┼ú─â de creditorii din procedura de executare silit─â de drept comun, cu afectarea discre┼úionar─â a dreptului de proprietate al creditorilor din procedura insolven┼úei.

Cu privire la confiscare, Curtea re┼úine c─â aceasta este o m─âsur─â de siguran┼ú─â cu caracter patrimonial, const├ónd ├«n trecerea silit─â ├«n proprietatea statului a unor bunuri aflate ├«n posesia sau, dup─â caz, proprietatea f─âptuitorului, men┼úinerea bunurilor ├«n patrimoniul f─âptuitorului cre├ónd o stare de pericol pentru valorile sociale. Av├ónd ├«n vedere categoriile de bunuri ce pot face obiectul acestei m─âsuri, respectiv cele folosite sau care sunt rezultatul unei infrac┼úiuni sau chiar cele a c─âror de┼úinere este interzis─â de legea penal─â sau cele cu privire la care instan┼úa ├«┼či formeaz─â convingerea c─â provin din activit─â┼úi infrac┼úionale, se poate pune ├«n discu┼úie caracterul licit al dob├óndirii bunului. A┼ča fiind, scopul m─âsurii asigur─âtorii dispuse ├«n vederea confisc─ârii nu este acela de a crea un avantaj patrimonial vreunei persoane care de┼úine un drept de crean┼ú─â, ci de a asigura c─â anumite categorii de bunuri r─âm├ón ├«n patrimoniul unei persoane, urm├ónd a fi trecute ├«n patrimoniul statului ├«n condi┼úiile ├«n care se dispune luarea m─âsurii.

Prin Decizia nr. 2 din 19 februarie 2018, pronun┼úat─â de ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie ÔÇô Completul competent s─â solu┼úioneze recursul ├«n interesul legii, instan┼úa suprem─â a statuat c─â no┼úiunea de ÔÇ×indisponibilizareÔÇŁ la care se refer─â dispozi┼úiile art. 249 alin. (2) din Codul de procedur─â penal─â, ca ┼či ├«n materie civil─â (unde art. 745 din Codul de procedur─â civil─â stabile┼čte c─â, din momentul sechestr─ârii bunurilor, debitorul nu mai poate dispune de ele c├ót timp dureaz─â executarea, sub sanc┼úiunea unei amenzi judiciare de la 2.000 lei la 10.000 lei, dac─â fapta nu constituie infrac┼úiune), presupune c─â ÔÇ×titularul bunului nu mai poate dispune liber de el, ├«n sensul c─â nu ├«l mai poate ├«nstr─âina, greva cu sarcini, dona, ├«nchiria, fiindu-i interzis, ├«n general, orice act voluntar care ar putea conduce la sc─âderea valorii bunului ori la sustragerea lui de la urm─ârire. Bunurile nu sunt scoase, ci r─âm├ón ├«n circuitul civil, fiind suspendat, pe durata instituirii m─âsurii, doar dreptul de dispozi┼úie voluntar─â asupra acestora apar┼úin├ónd proprietarului. Astfel fiind, indisponibilizarea constituie o m─âsur─â de natur─â preventiv─â ┼či const─â ├«n suspendarea temporar─â a dreptului de dispozi┼úie juridic─â ┼či/sau material─â a proprietarului asupra bunurilor sale mobile sau imobile, cu scopul men┼úinerii acestora ├«n patrimoniul s─âu spre a putea servi la nevoie pentru garantarea execut─ârii silite a unei crean┼úe ce s-ar ob┼úine ├«mpotriva saÔÇŁ.

Mai mult, pronun┼ú├óndu-se asupra solu┼úiei legislative similare celei criticate ├«n prezenta cauz─â, respectiv asupra dispozi┼úiilor art. 53 din Legea nr. 85/2006, printr-o decizie anterioar─â, Curtea Constitu┼úional─â a respins ca ne├«ntemeiat─â excep┼úia de neconstitu┼úionalitate ┼či a re┼úinut c─â bunurile indisponibilizate prin m─âsuri procesuale penale au un regim legal diferit, impus de existen┼úa unei proceduri speciale penale, ca urmare a importan┼úei valorilor sociale ocrotite de lege, ra┼úiune pentru care se derog─â de la dreptul comun al procedurii insolven┼úei, a c─ârui regul─â este c─â bunurile ├«nstr─âinate sunt dob├óndite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garan┼úii reale mobiliare sau drepturi de reten┼úie, de orice fel, ori m─âsuri asigur─âtorii, excep┼úia fiind m─âsurile asigur─âtorii sau m─âsurile preventive specifice, instituite ├«n cursul procesului penal. Curtea a stabilit c─â prin prevederile legale criticate este garantat, ├«n mod egal, dreptul de proprietate pentru to┼úi creditorii debitorului aflat ├«n faliment, ├«n sensul c─â to┼úi creditorii se pot ├«ndestula din averea debitorului, prin distribuirea sumelor rezultate din v├ónzarea bunului ├«n procedura falimentului, ├«n ordinea de prioritate stabilit─â de prevederile Legii nr. 85/2006, fiind ├«n consonan┼ú─â cu sensul no┼úiunii de procedur─â a falimentului, respectiv acea procedur─â de insolven┼ú─â concursual─â colectiv─â ┼či egalitar─â care se aplic─â debitorului ├«n vederea lichid─ârii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, potrivit art. 3 pct. 23 din Legea nr. 85/2006.

De asemenea, Curtea a re┼úinut c─â prevederile art. 53 din Legea nr. 85/2006 trebuie interpretate ┼či aplicate ├«n coroborare cu celelalte norme ├«n materia insolven┼úei, cu Codul de procedur─â penal─â, ├«n ceea ce prive┼čte m─âsurile asigur─âtorii ┼či m─âsurile preventive, ├«n func┼úie de evolu┼úia ┼či stadiul acestor proceduri, aspecte ce ┼úin de resortul instan┼úei de judecat─â ┼či al autorit─â┼úilor ├«ndrituite cu ducerea la ├«ndeplinire a m─âsurilor instituite prin aceste acte normative.

Mai mult, indisponibilizarea nu confer─â acestor bunuri caracter de inalienabilitate ┼či insesizabilitate, a┼ča cum re┼úine ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie ├«n Decizia nr. 2 din 19 februarie 2018, ceea ce conduce la concluzia c─â existen┼úa acestei m─âsuri nu ├«mpieteaz─â asupra valorific─ârii drepturilor creditorilor din procedura insolven┼úei, cu at├ót mai mult cu c├ót m─âsurile asigur─âtorii dispuse ├«n procesul penal nu confer─â beneficiarului acestora calitatea de creditor preferen┼úial ├«n raport cu creditorii din cadrul procedurii insolven┼úei.

ÔÇ×Altfel spus, ├«n situa┼úia sechestrului penal ne afl─âm ├«n prezen┼úa unei crean┼úe eventuale, incerte, care ├«┼či are izvorul ├«n fapta ilicit─â cauzatoare de prejudiciu ┼či care angajeaz─â r─âspunderea civil─â delictual─â a ├«nvinuitului/suspectului sau inculpatuluiÔÇŁ. ├Än m─âsura ├«n care procesul penal s-ar finaliza cu o solu┼úie de condamnare, crean┼úa eventual─â a statului s-ar transforma ├«n crean┼ú─â cert─â, lichid─â ┼či exigibil─â, care ar avea caracterul unei crean┼úe bugetare ┼či care s-ar putea pune ├«n executare cu respectarea normelor din Codul de procedur─â fiscal─â.

├Än acela┼či sens s-a pronun┼úat ┼či ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie ÔÇô Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 1 din 20 ianuarie 2020, statu├ónd cu privire la posibilitatea ├«nstr─âin─ârii bunurilor asupra c─ârora au fost instituie m─âsuri asigur─âtorii ├«n cadrul unui proces penal de c─âtre administratorul judiciar/lichidatorul judiciar ├«n cadrul procedurii insolven┼úei.

De altfel, ├«nsu┼či legiuitorul din materie penal─â a prev─âzut posibilitatea ca m─âsura penal─â a confisc─ârii s─â ├«┼či produc─â efecte chiar ├«n cazul ├«nstr─âin─ârii bunurilor supuse unei asemenea m─âsuri, potrivit art. 112 alin. (3) din Codul penal, ├«n cazul ├«n care bunurile ce urmeaz─â a fi supuse confisc─ârii nu se mai reg─âsesc ├«n posesia sau patrimoniul infractorului, iar persoana c─âreia ├«i apar┼úin nu a cunoscut scopul folosirii lor, confisc├óndu-se echivalentul ├«n bani al acestora.

Prin solu┼úia pronun┼úat─â, instan┼úa suprem─â a statuat c─â ÔÇ×├«n interpretarea dispozi┼úiilor art. 91 alin. (1), art. 102 alin. (8) ┼či art. 154-158 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolven┼úei ┼či de insolven┼ú─â, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare, raportate la dispozi┼úiile art. 249 alin. (1) ┼či (2) din Codul de procedur─â penal─â (respectiv art. 163 alin. 1 ┼či 2 din Codul de procedur─â penal─â de la 1968), existen┼úa unor m─âsuri asigur─âtorii ├«nfiin┼úate ├«n cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoane juridice, anterior deschiderii procedurii insolven┼úei, ├«n vederea confisc─ârii speciale, a repar─ârii pagubei produse prin infrac┼úiune sau a garant─ârii execut─ârii cheltuielilor judiciare: a) nu suspend─â procedura de lichidare prev─âzut─â de Legea nr. 85/2014 ├«n ceea ce prive┼čte bunul sechestrat; b) nu este de natur─â a indisponibiliza bunul asupra c─âruia a fost ├«nceput─â procedura de valorificare conform dispozi┼úiilor Legii nr. 85/2014; c) nu ├«mpiedic─â lichidarea bunurilor efectuat─â de lichidatorul judiciar ├«n exercitarea atribu┼úiilor conferite de Legea nr. 85/2014ÔÇŁ.

Av├ónd ├«n vedere argumentele expuse, precum ┼či faptul c─â, potrivit dispozi┼úiilor art. 126 alin. (3) din Constitu┼úie ┼či ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedur─â civil─â, interpretarea dat─â dispozi┼úiilor art. 91 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 de ├Änalta Curte de Casa┼úie ┼či Justi┼úie este obligatorie pentru toate instan┼úele judec─âtore┼čti, inclusiv pentru judec─âtorul-sindic din cadrul tribunalului sau, dup─â caz, al tribunalului specializat competent cu solu┼úionarea procedurii insolven┼úei, Curtea Constitu┼úional─â constat─â c─â dispozi┼úiile criticate, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 1 din 20 ianuarie 2020, sunt ├«n acord cu prevederile art. 16 alin. (2), ale art. 44, precum ┼či ale art. 53 din Constitu┼úie.

Astfel, Curtea decide:

Respinge, ca ne├«ntemeiat─â, excep┼úia de neconstitu┼úionalitate viz├ónd dispozi┼úiile art. 91 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolven┼úei ┼či de insolven┼ú─â.ÔÇŁ

Efectele lu─ârii m─âsurii asigur─âtorii ulterior deschiderii procedurii de insolven╚Ť─â

Dispozi╚Ťiile art. 88 din Legea nr. 85/2014 sunt clare, ├«n sensul c─â m─âsurile nu vor avea efect fa╚Ť─â de creditori dac─â sunt ├«nscrise ├«n registrele publice ulterior deschiderii procedurii insolven╚Ťei. A╚Öadar, chiar ╚Öi ├«n ipoteza ├«n care m─âsura asigur─âtorie a fost dispus─â anterior deschiderii insolven╚Ťei, dar a fost ├«nscris─â ├«n registrele publice ulterior acestui moment, aceasta nu va fi opozabil─â ter╚Ťilor.

Art. 88 din Legea nr. 85/2014

Dac─â la data deschiderii procedurii un drept, act sau fapt juridic nu devenise opozabil ter╚Ťilor, ├«nscrierile, transcrierile, intabul─ârile ╚Öi orice alte formalit─â╚Ťi specifice necesare acestui scop, inclusiv cele dispuse ├«n cursul unui proces penal ├«n vederea confisc─ârii speciale ╚Öi/sau extinse, efectuate dup─â data deschiderii procedurii, sunt f─âr─â efect fa╚Ť─â de creditori, cu excep╚Ťia cazului ├«n care cererea sau sesizarea, legal formulat─â, a fost primit─â de instan╚Ť─â, autoritatea ori institu╚Ťia competent─â cel mai t├órziu ├«n ziua premerg─âtoare hot─âr├órii de deschidere a procedurii. ├Änscrierile efectuate cu ├«nc─âlcarea acestui articol se radiaz─â de drept.

Av├ónd ├«n vedere faptul c─â legea nu interzice ├«nscrierea ├«n registrele publice a m─âsurii asigur─âtorii, ci doar radierea de drept, ├«n practic─â e greu de imaginat o radiere de drept, de regul─â sechestrul se noteaz─â, un posibil remediu fiind contesta╚Ťia ├«mpotriva modului de aducere ╚Öa ├«ndeplinire a m─âsurii, ├«ntemeiat─â pe disp. Art. 250 Cod proc. pen., urm├ónd ca hot─âr├órea judec─âtorului de drepturi ╚Öi libert─â╚Ťi ori a instan╚Ťei penale s─â constituie temeiul pentru radierea m─âsurii. Un impediment ├«n utilizarea acestui remediu ar fi pe de-o parte, termenul de 3 zile ├«n care poate fi formulat─â contesta╚Ťia, iar pe de alt─â parte momentul de la care curge acest termen, mai precis punerea ├«n executare a m─âsurii, ori ├«n ceea ce prive╚Öte notarea sechestrului penal ├«n cartea funciar─â a imobilului, creditorii nu sunt informa╚Ťi de m─âsura asigur─âtorie.

Notarea m─âsurii asigur─âtorii a sechestrului penal ├«n Cartea Funciar─â constituie un impediment ├«n valorificarea bunului imobil ├«n cadrul procedurii de insolven┼ú─â, iar ├«n practic─â este dificil de radiat m─âsura sechestrului penal din cartea funciar─â a imobilului, ├«n principal din cauza Ordinului ANCPI nr. 700/2014, care prevederea la art. 167 alin. (1) din Regulamentul anexa la Ordinul ANCPI c─â sechestrul dispus ├«n condi╚Ťiile art. 249 Cod proc.pen. ÔÇ×se radiaz─â numai ├«n baza acordului institu╚Ťiei care a dispus m─âsura asigur─âtorieÔÇŁ.

Ca urmare a adopt─ârii Ordinului ANCPI nr. 600/2023[1], Regulamentul-anex─â la acesta prevede, la art. 191 alin. (7), c─â radierea not─ârii sechestrului se efectueaz─â, printre altele, ╚Öi ├«n baza ÔÇ×contractului de v├ónzare bunuri ├«ncheiat ├«n baza Legii nr. 85/2014 privind procedura insolven╚Ťei, cu excep╚Ťia m─âsurilor asigur─âtorii dispuse ├«n procesul penal ├«n vederea confisc─ârii speciale ╚Öi/sau confisc─ârii extinse.ÔÇŁ

Această modificare pune capăt controverselor în această materie, registratorul de carte funciară având așadar posibilitatea radierii notării sechestrului fără a mai avea posibilitatea de a invoca necesitatea acordului procurorului sau judecătorului pentru a putea proceda la radierea măsurii asigurătorii.

Re╚Ťinem ╚Öi considerentele Deciziei nr. 2/2018 paragraful 96, ÔÇ×Nu poate fi acceptat─â ideea potrivit c─âreia creditorul titular al unei crean╚Ťe ar trebui s─â ob╚Ťin─â cu prioritate o hot─âr├óre a instan┼úei penale de ridicare a sechestrului ├«ntr-o procedur─â de contestare a acestuia pe calea prev─âzut─â de art. 250 din Codul de procedur─â penal─â, singurele aspecte pe care instan╚Ťa penal─â le poate verifica ├«ntr-o astfel de procedur─â fiind cele privitoare la legalitatea m─âsurii ┼či a modului de aducere la ├«ndeplinire a acesteia, iar nu ┼či chestiunea restabilirii ordinii de preferin╚Ť─â ├«n caz de concurs ├«ntre creditoriÔÇŁ.


[1] Ordinul ANCPI nr. 600/2023 publicat în Mon. Of. nr. 125/14.02.2023

Sentin╚Ťa civil─â nr. 1809/16.06.2022 pronun╚Ťat─â de Judec─âtoria C├ómpina

Prin Sentin╚Ťa civil─â nr. 1809/16.06.2022 pronun╚Ťat─â de Judec─âtoria C├ómpina[1], s-a re╚Ťinut c─â: ÔÇ×(…) din moment ce bunul ipotecat a fost ├«nstr─âinat ├«n cursul procedurii de executare silit─â, ter╚Ťul adjudecatar nu mai are de ce s─â suporte men╚Ťinerea not─ârii referitoare la sechestru at├ót timp c├ót persoana ├«n beneficiul c─âreia a dispus sechestrul nu poate s─â mai procedeze la urm─ârirea bunului, deoarece el a fost v├óndut silit ├«n mod permis de lege, chiar ╚Öi ├«n prezen╚Ťa sechestrului, iar nu voluntar de c─âtre debitorÔÇŁ.


[1] https://www.unpir.ro/sites/default/files/2023-06/Revista_Phoenix_nr_84color.pdf , pag. 27

Garantarea dreptului ter╚Ťilor de bun─â-credin╚Ť─â la un proces echitabil

├Än ipoteza ├«n care administratorul sau asociatul unei societ─â╚Ťi comerciale este inculpat ├«ntr-un proces penal, ├«n Rom├ónia sau str─âin─âtate, se pot dispune m─âsuri asigur─âtorii asupra produsului presupusei infrac╚Ťiuni, p├ón─â la solu╚Ťionarea cauzei penale.

Instituirea acestor sechestre fa╚Ť─â de asociat sau administrator poate conduce la insolven╚Ťa societ─â╚Ťii, iar un exemplu ├«n acest sens ar fi dezvoltatorii imobiliari, unde exist─â un num─âr de promiten╚Ťi-cump─âr─âtori ai apartamentelor din blocurile aflate in stadii diferite de construc╚Ťie.

O spe╚Ť─â actual─â ├«n materie este situa╚Ťia complexului imobiliar Terra Residence din Voluntari, unde dezvoltatorul ar fi reu╚Öit s─â str├óng─â aproximativ 2,5 milioane de euro avans de la 60 de cump─âr─âtori, ├«ns─â dezvoltatorul a construit doar doar dou─â din cele trei cl─âdiri ╚Öi ╚Öi-a ├«nsu╚Öit ├«n mod fraudulos peste 14 milioane de euro[1]. Dosarul de insolven╚Ť─â nr. 16416/3/2009 se afl─â ├«nc─â pe rolul Tribunalului Bucure╚Öti, procedura general─â de insolven╚Ť─â ├«mpotriva SC TERRA VISION SRL fiind deschis─â la data de 01.06.2009, judec─âtorul sindic dispun├ónd ridicarea dreptului de administrare ╚Öi interzicerea administratorilor societ─â╚Ťii de a ├«nstr─âina ac╚Ťiunile sau p─âr╚Ťile sociale ╚Öi indisponibilizarea acestora ├«n registrele speciale de eviden╚Ť─â. Urm─âtorul termen de judecat─â a fost stabilit la data de 29.01.2024, prin urmare se poate constata c─â un dosar de insolven╚Ť─â se poate ├«ntinde ╚Öi pe o perioad─â de 15 ani, ├«n situa╚Ťia ├«n care se desf─â╚Öoar─â ├«. 

Aceast─â societate a intrat ├«n faliment la data de 18.11.2013, iar la data prezent─â ├«nc─â se afl─â pe rol dosarul nr. 16416/3/2009/a4 av├ónd ca obiect atragerea r─âspunderii personale patrimoniale fa╚Ť─â de persoanele care au cauzat starea de insolven╚Ť─â a societ─â╚Ťii, fiind dispus─â efectuarea unei expertize contabile av├ónd ca obiectiv: stabilirea pentru fiecare dintre p├ór├ó┼úi a sumelor ce au fost depuse sau virate ├«n conturile debitoarei dintre cele ├«ncasate cu titlu de pre┼ú ├«n numele societ─â┼úii debitoare Terra Vision SRL, ├«n temeiul antecontractelor ┼či contractelor de v├ónzare ├«ncheiate de societate ├«n perioada 21.12.2005-01.06.2009. ├Än acest sens, expertul va stabili: – care sunt antecontractele de v├ónzare-cump─ârare/contractele de v├ónzare-cump─ârare ├«ncheiate, ├«n numele societ─â┼úii debitoare, de fiecare p├ór├ót; – sumele ├«ncasate cu titlu de pre┼ú corespunz─âtor fiec─ârui antecontract/contract ├«ncheiat.

Se observ─â[2] c─â, la termenul de judecat─â din 11.04.2022, judec─âtorul sindic a ├«ncuviin┼úat cererea de suplimentare a probatoriului solicitat─â de p├ór├ó┼úii P─ân┼úuroiu Mironel ┼či Chioariu Daniel Anton ╚Öi a dispus emiterea unei adrese c─âtre Parchetul de pe l├óng─â Tribunalul Bucure┼čti pentru a comunica stadiul (cu indicarea persoanelor care fac obiectul urm─ârii penale ┼či faptele cercetate) dosarului av├ónd ca obiect infrac┼úiunea de evaziune fiscal─â prev. de art. 9 al. 1 lit. a din Legea 241/2005 pentru care a fost ├«nceput─â urm─ârirea penal─â prin ordonan┼úa nr. 449/P/2015 din data de 02.06.2015 a DNA ÔÇô Sec┼úia de combatere a corup┼úiei, dosar ce a fost format ├«n urma disjungerii ┼či declin─ârii cauzei prin rechizitoriul ├«ntocmit ├«n dosarul nr. 555/P/2016 ├«n data de 12.06.2017 de DNA- Sec┼úia de combatere a infrac┼úiunilor asimilate infrac┼úiunilor de corup┼úie. Se va ata┼ča adresei copie a rechizitoriului din dosarul nr. 555/P/2016.

            Atunci c├ónd administratorul sau asociatul sunt urm─âri╚Ťi penal ├«ntr-un alt stat, se pune problema unui concurs de proceduri judiciare, ├«ntre procedura de insolven╚Ť─â desf─â╚Öurat─â ├«n Rom├ónia ╚Öi procedura penal─â din str─âin─âtate.


[1] https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/topul-inselaciunilor-imobiliare-1-000-de-romani-se-zbat-sa-recupereze-70-de-milioane-de-euro-105007

[2] Informa╚Ťiile publice de pe portal.just.ro

Conven╚Ťia Consiliului Europei de la Var╚Öovia din 2005, ratificat─â prin Legea nr. 420/2006, art. 1 lit. d) confiscarea ╚Öi lit. g) sechestrul

  • Prin Conven╚Ťia Consiliului Europei de la Var╚Öovia din 2005, ratificat─â prin Legea nr. 420/2006, art. 1 lit. d) confiscarea ╚Öi lit. g) sechestrul , se aduc urm─âtoarele defini╚Ťii:

– ÔÇ×confiscare se refer─â la o m─âsur─â dispus─â de o instan┼ú─â judec─âtoreasc─â ca urmare a unei proceduri referitoare la una sau mai multe infrac┼úiuni, m─âsur─â care are ca rezultat privarea permanent─â de acel bunÔÇŁ;

– ÔÇ×blocarea sau punerea sub sechestru ├«nseamn─â interzicerea temporar─â a transferului, distrugerii, conversiei, ├«nstr─âin─ârii ori deplas─ârii bunurilor sau luarea ├«n custodie temporar─â ori preluarea controlului asupra bunurilor ├«n baza unei hot─âr├óri emise de o instan┼ú─â sau de o alt─â autoritate competent─âÔÇŁ.

Cu privire la garan┼úiile pentru ter┼úi, art. 8 prevede: ÔÇ×Fiecare parte adopt─â m─âsurile legislative ┼či alte m─âsuri care se dovedesc necesare pentru a se asigura c─â persoanele interesate, afectate de m─âsurile prev─âzute la art. 3, 4 ┼či 5 ┼či de celelalte prevederi ├«n materie din prezenta sec┼úiune, dispun de posibilitatea de a avea acces efectiv la justi┼úie pentru a-┼či ap─âra drepturileÔÇŁ.

Directiva 2014/42/UE privind ├«nghe┼úarea ┼či confiscarea instrumentelor ┼či produselor infrac┼úiunilor s─âv├ór┼čite ├«n Uniunea European─â

La punctul 33 din preambul se prevede c─â ÔÇ×Prezenta directiv─â afecteaz─â ├«n substan┼úa lor drepturile persoanelor, nu numai ale celor suspectate sau ├«nvinuite, dar ┼či ale ter┼úilor care nu fac obiectul urm─âririi penale. Prin urmare, este necesar s─â se prevad─â garan┼úii ┼či c─âi de atac specifice pentru a garanta respectarea drepturilor fundamentale ale acestora ├«n punerea ├«n aplicare a prezentei directive. Aceasta include dreptul de a fi audiat pentru ter┼úii care pretind c─â sunt proprietarii bunurilor ├«n cauz─â sau care pretind c─â ar avea alte drepturi patrimoniale (┬źdrepturi reale┬╗, ius in re), precum dreptul de uzufruct. Ordinul de ├«nghe┼úare a bunurilor ar trebui comunicat persoanei afectate c├ót de cur├ónd posibil dup─â executarea acestuia. Cu toate acestea, autorit─â┼úile competente ar putea am├óna comunicarea ordinului respectiv c─âtre persoana afectat─â din motive legate de buna desf─â┼čurare a ancheteiÔÇŁ.

Iar art. 6 ÔÇô Confiscarea aplicat─â ter┼úilor ÔÇôprevede la alin. (1) regula, iar la alin. (2) garan┼úia pentru ter┼úi:

ÔÇ×(1) Statele membre adopt─â m─âsurile necesare pentru a permite confiscarea produselor sau a altor bunuri a c─âror valoare corespunde produselor care, ├«n mod direct sau indirect, au fost transferate de o persoan─â suspectat─â sau ├«nvinuit─â c─âtre ter┼úi sau care au fost dob├óndite de ter┼úi de la o persoan─â suspectat─â sau ├«nvinuit─â, cel pu┼úin ├«n cazurile ├«n care ter┼úii ┼čtiau sau ar fi trebuit s─â ┼čtie faptul c─â scopul transferului sau al achizi┼úion─ârii era evitarea confisc─ârii, pe baza unor elemente de fapt ┼či circumstan┼úe concrete, inclusiv a faptului c─â transferul sau dob├óndirea a avut loc ├«n mod gratuit sau ├«n schimbul unei sume de bani semnificativ mai reduse dec├ót valoarea de pia┼ú─â a bunurilor.

(2) Alineatul (1) se interpreteaz─â astfel ├«nc├ót s─â nu aduc─â atingere drepturilor ter┼úilor de bun─â credin┼ú─âÔÇŁ (s.n.).

La art. 8 intitulat ÔÇŁGaran┼úii ÔÇŁse prevede ├«n alin. (1) ┼či (9) urm─âtoarele: ÔÇ×(1) Statele membre adopt─â m─âsurile necesare pentru a se asigura c─â persoanele afectate de m─âsurile prev─âzute ├«n prezenta directiv─â au dreptul la o cale de atac eficace ┼či la un proces echitabil, ├«n vederea exercit─ârii drepturilor acestora.ÔÇŁ ; alin ÔÇ×(9) Ter┼úii au dreptul de a pretinde un titlu de proprietate sau alte drepturi reale, inclusiv ├«n cazurile men┼úionate la articolul 6.ÔÇŁ

Regulamentul (UE) 2018/1805 al Parlamentului European ┼či al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind recunoa┼čterea reciproc─â a ordinelor de indisponibilizare ┼či de confiscare

Cu privire la m─âsura sechestrului, sunt relevante urm─âtoarele prevederi :

  • art. 8 lit. f) din Regulament prevede c─â ÔÇ×├«n situa┼úii excep┼úionale, exist─â motive serioase s─â se cread─â, pe baza unor probe specifice ┼či obiective, c─â executarea ordinului de indisponibilizare ar conduce, ├«n circumstan┼úele specifice ale cazului, la o ├«nc─âlcare v─âdit─â a unui drept fundamental relevant astfel cum se prevede ├«n cart─â, ├«n special dreptul la o cale de atac efectiv─â, dreptul la un proces echitabil sau dreptul la ap─ârareÔÇŁ;
  • art. 12 alin (2) din Regulament, ÔÇŁ┼óin├ónd cont de circumstan┼úele cazului, autoritatea de executare poate prezenta o cerere motivat─â autorit─â┼úii emitente pentru a limita perioada ├«n carebunurile urmeaz─â a fi indisponibilizate (…)ÔÇŁ
  • Art. 327 1 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciar─â interna┼úional─â ├«n materie penal─â ÔÇô Autorit─â┼úi emitente ┼či de executare: ÔÇ×(3) Ordinele de indisponibilizare se execut─â de c─âtre parchetul de pe l├óng─â tribunal, ├«n faza de urm─ârire penal─â, ┼či de tribunal, ├«n cursul judec─â┼úii.(…) (5) Ordinele de confiscare se execut─â de c─âtre tribunal. (6) Competen┼úa teritorial─â a autorit─â┼úii de executare se determin─â ├«n func┼úie de locul ├«n care se afl─â bunul pentru care a fost emis ordinul de indisponibilizare (…)ÔÇŁ.
  • Art. 33 din Regulament ÔÇô C─âi de atac: ÔÇ×(1) Persoanele afectate au dreptul la c─âi de atac efective ├«n statul de executare ├«mpotriva hot─âr├órii privind recunoa┼čterea ┼či executarea ordinelor de indisponibilizare ├«n conformitate cu articolul 7 ┼či a ordinelor de confiscare ├«n conformitate cu articolul 18. Dreptul la o cale de atac se invoc─â ├«n fa┼úa unei instan┼úe competente din statul de executare ├«n conformitate cu legisla┼úia sa. ├Än ceea ce prive┼čte ordinele de confiscare, invocarea unei c─âi de atac ar putea avea efect suspensiv ├«n cazul ├«n care legisla┼úia statului de executare prevede acest lucru.ÔÇŁ

Cu privire la confiscare, sunt relevante prevederile de la art. 19 din regulament, potrivit c─ârora ÔÇ×(e) executarea ordinului de confiscare nu este posibil─â ├«n temeiul legisla┼úiei statului de executare din cauza drepturilor persoanelor afectate, inclusiv atunci c├ónd imposibilitatea decurge din exercitarea c─âilor de atac ├«n conformitate cu articolul 33;(g) ├«n conformitate cu certificatul de confiscare, persoana ├«mpotriva c─âreia a fost emis ordinul de confiscare nu a comp─ârut la procesul ├«n urma c─âruia a fost emis ordinul de confiscare aferent unei condamn─âri definitive (ÔÇŽ).

Garan╚Ťiile prev─âzute de Codul de procedur─â penal─â

La art. 366 Cod proc. pen. denumit ÔÇŁParticiparea persoanei v─ât─âmate ╚Öi a altor subiec╚Ťi procesuali la judecat─â ╚Öi drepturile acestoraÔÇŁ, se prevede la alin. (3) c─â ÔÇŁPersoanele ale c─âror bunuri sunt supuse confisc─ârii pot fi reprezentate de avocat ╚Öi pot formula cereri, ridica excep╚Ťii ╚Öi pune concluzii cu privire la m─âsura confisc─ârii.ÔÇŁ

            Prin urmare, se constat─â c─â legiuitorul nu a prev─âzut obliga╚Ťia instan╚Ťei de a cita persoanele a c─âror bunuri sunt vizate de m─âsura confisc─ârii. Se ridic─â ├«ntrebarea dac─â aceast─â solu╚Ťie legislativ─â permite totu╚Öi exercitarea dreptului la ap─ârare, av├ónd ├«n vedere c─â pentru asigurarea dublului grad de jurisdic╚Ťie, introducerea ├«n cauz─â a ter╚Ťului trebuie s─â poat─â fi realizat─â ├«nc─â din etapa fondului.[1]

            Ca o concluzie re╚Ťinut─â ├«n doctrin─â[2], premisa asigur─ârii unei c─âi de atac efective trebuie s─â fie citarea ter┼úului (alt─â persoan─â dec├ót inculpatul) ├«n chiar procedura ├«n care se dezbate ┼či este susceptibil─â de a fi dispus─â confiscarea. Astfel, m─âsura de siguran┼ú─â a confisc─ârii vizeaz─â bunurile, pornind de la premisa st─ârii de pericol decurg├ónd din de┼úinerea respectivelor bunuri (uzual, produsele infrac┼úiunilor). ├Äns─â bunurile pot intra ├«n circuitul civil ┼či pot ajunge ├«n patrimoniul altor persoane: sub forma dreptului de proprietate al debitorului intrat ├«n procedur─â de insolven┼ú─â sau sub forma dreptului de ipotec─â al creditorului ├«nscris la masa credal─â cu titlu de creditor garantat.

Iar dreptul de proprietate al ter┼úilor-creditori este garantat ┼či de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conven┼úia european─â pentru ap─ârarea drepturilor omului ┼či a libert─â┼úilor fundamentale.

S-a exprimat ├«n doctrin─â urm─âtoarea opinie: ÔÇŁChiar dac─â asociatul ori administratorul companiei este inculpat pentru o infrac┼úiune care atrage ┼či m─âsura de siguran┼ú─â a confisc─ârii, trebuie analizat modul de dob├óndire a bunurilor companiei supuse procedurii insolven┼úei. Aceasta ├«ntruc├ót deseori bunurile companiei (av├ónd ca obiect de activitate, de exemplu, edificarea de cl─âdiri reziden┼úiale) s-au dob├óndit prin debt (contractare de finan┼ú─âri de la b─ânci sau institu┼úii financiare nebancare) ┼či nu prin equity (contribu┼úia asociatului). Dincolo de o analiz─â specific─â sub acest aspect, aceast─â diferen┼ú─â este, uzual, u┼čor de confirmat prin tabelul creditorilor, ├«n care asociatul este ├«nscris cu o crean┼ú─â subordonat─â, de valoare redus─â (capitalul social, ├«n general la nivelul minim legal), prin compara┼úie cu valorile crean┼úelor finan┼úatorilor ├«nscri┼či ├«n tabel.ÔÇŁ[3]

            Acestei opinii i s-ar putea aduce urm─âtoarea critic─â- legiuitorul a prev─âzut la art. 2502 C. pr. pen., dispozi╚Ťii exprese privind verificarea m─âsurilor asigur─âtorii: ÔÇ×├Än tot cursul procesului penal, procurorul, judec─âtorul de camer─â preliminar─â sau, dup─â caz, instan┼úa de judecat─â verific─â periodic, dar nu mai t├órziu de 6 luni ├«n cursul urm─âririi penale, respectiv un an ├«n cursul judec─â┼úii, dac─â subzist─â temeiurile care au determinat luarea sau men┼úinerea m─âsurii asigur─âtorii, dispun├ónd, dup─â caz, men┼úinerea, restr├óngerea sau extinderea m─âsurii dispuse, respectiv ridicarea m─âsurii dispuse, prevederile art. 250 ┼či 250 1 aplic├óndu-se ├«n mod corespunz─âtorÔÇŁ.


[1] A se vedea ├«n acest sens ╚Öi articolul Garantarea procesului echitabil pentru persoanele ÔÇô altele dec├ót inculpatul ÔÇô ale  ─âror bunuri, pretins provenite din s─âv├ór╚Öirea de fapte penale, sunt supuse confisc─ârii speciale ori confisc─ârii extinse, ├«n Dreptul nr. 1/2015, pp. 172-173

[2] Revista de insolven┼ú─â nr. 85, iulie-septembrie 2023, Phoenix, Av. Dr. Antoniu Obancia, Drepturile ter╚Ťilor de bun─â-credin╚Ť─â ├«n procedura interna╚Ťional─â de recunoa╚Ötere reciproc─â a ordinelor privind indisponibilizarea ╚Öi confiscarea produselor infrac╚Ťiunii

[3] Op cit. supra

3 MOTIVE SA ACTIONATI RAPID PENTRU RECUPERAREA CREANTELOR

Recuperari Creante

Stim ca atunci cand experimentati intarzieri la incasarea facturilor, luarea unei decizii de colaborare cu o firma specializata in recuperarea creantelor se poate dovedi uneori o procedura complicata, cu precadere in situatiile in care fie este necesar acordul mai multor departamente interne ale companiei dumneavoastra, fie atunci cand timpul nu va permite sa analizati 360┬░ ce presupune o externalizare a serviciilor de credit management/debt collection.

Cand neincasarea facturilor devine o problema presanta, va sfatuim sa apelati la ajutorul profesionistilor in recuperari de creante, pentru a preintampina eventualele neplaceri care inevitabil apar atunci cand lucrurile nu sunt facute ca la carte.

Sebastian Recuperari
Sebastian Recuperari

1. Timpul curge in defavoarea dumneavoastra

Probabil ca deja va este cunoscuta sintagma ÔÇŁtermen de prescriptieÔÇŁ, insa sunteti siguri ca aveti o perspectiva clara si corecta asupra semnificatiei si implicatiei juridice a acestei institutii?

Prescriptia a fost definita in literatura de specialitate ca fiind ÔÇŁacel mod de inlaturare a raspunderii civile, constand in stingerea dreptului material la actiune neexercitat in termenul stabilit de lege.ÔÇŁ (M. Nicolae, Prescriptia extinctiva, p. 30).

In practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie, s-a apreciat ca prescriptia apare ca o sanctiune a creditorului nediligent care a lasat mai mult timp sa treaca, fara a-si valorifica dreptul subiectiv. (ICCJ, sect. com., dec. nr. 5073/2005).

Altfel spus, in situatia in care nu reusiti sa recuperati pe cale amiabila sumele restante, trebuie sa formulati o actiune in justitie impotriva debitorului dumneavoastra in termenul de prescriptie prevazut de lege. De cele mai multe ori, acest termen este de 3 ani de zile.  In situatia in care intreprindeti acest demers in instanta dupa implinirea termenul de prescriptie, veti putea fi sanctionat pentru neglijenta dumneavoastra prin respingerea actiunii. Doar instanta de judecata poate sa constate intervenirea prescriptiei si doar in cazul in care debitorul o invoca, intrucat judecatorul nu are posibilitatea legala sa invoce din oficiu intervenirea prescriptiei, ci numai la solicitarea partii interesate.

Termenul general de prescriptie prevazut la art. 2517 Cod civil este de 3 ani si curge de la scadenta obligatiei de plata, care de cele mai multe ori este data scadentei facturilor restante.

Legea prevede si alte termene de prescriptie, precum:

  • Termenul de prescriptie de 2 ani pentru:
  • Dreptul la actiune intemeiat pe un raport de asigurare sau reasigurare;
  • Dreptul la actiune privitor la plata remuneratiei cuvenite intermediarilor pentru serviciile prestate in baza contractului de intermediere.
  • Termenul de prescriptie de 1 ani in cazul:
  • profesionistilor din alimentatia publica sau hotelierilor, pentru serviciile pe care le presteaza;
  • profesorilor, institutorilor, maestrilor si artistilor, pentru lectiile date cu ora, cu ziua sau cu luna;
  • medicilor, moaselor, asistentelor si farmacistilor, pentru vizite, operatii sau medicamente;
  • vanzatorilor cu amanuntul, pentru plata marfurilor vandute si a furniturilor livrate;
  • mestesugarilor si artizanilor, pentru plata muncii lor;
  • avocatilor, impotriva clientilor, pentru plata onorariilor si cheltuielilor. Termenul de prescriptie se va calcula din ziua ramanerii definitive a hotararii sau din aceea a impacarii partilor ori a revocarii mandatului. In cazul afacerilor neterminate, termenul de prescriptie este de 3 ani de la data ultimei prestatii efectuate;
  • notarilor publici si executorilor judecatoresti, in ceea ce priveste plata sumelor ce le sunt datorate pentru actele functiei lor. Termenul prescriptiei se va socoti din ziua in care aceste sume au devenit exigibile;
  • inginerilor, arhitectilor, geodezilor, contabililor si altor liber-profesionisti, pentru plata sumelor ce li se cuvin. Termenul prescriptiei se va socoti din ziua cand s-a terminat lucrarea;
  • in cazul restituirii sumelor incasate din vanzarea biletelor pentru un spectacol care nu a mai avut loc;
  • in cazul dreptului la actiunea izvorata dintr-un contract de transport de bunuri terestru, aerian sau pe apa, indreptata impotriva transportatorului (cu exceptia situatiei in care contractul de transport a fost incheiat spre a fi executat succesiv saau, dupa caz, combinat, cu acelasi mijloc de transport sau cu mijloace de transport diferite, in acest caz aplicandu-se termenul de 3 ani).

De ce este important sa va adresati unui profesionist in recuperari de creante?

Negocierea unui acord de plata se poate dovedi dificila in situatiile in care debitorul dumneavoastra este de rea-credinta si doreste sa se sustraga de la executarea obligatiilor contractuale, comunicarea cu acesta fiind ingreunata de repetatele amanari pe care acesta le solicita.

Un expert in domeniu detine abilitatile necesare de comunicare, negociere si persuasiune, astfel incat sansele de recuperare amiabila sa creasca considerabil.

Nu de putine ori, modalitatea noastra eficienta de comunicare a fost apreciata chiar de catre debitori, care nu doar ca au raspuns prompt solicitarii noastre de plata, ci ne-au si solicitat colaborarea pentru recuperarea creantelor.

Totodata, un profesionist are experienta si cunostintele de specialitate necesare pentru a va sprijini si in situatiile mai delicate, cum ar fi cele in care s-a depasit termenul de prescriptie, dar pot fi incidente cazuri de intrerupere a prescriptiei, suspendare a prescriptiei sau se poate obtine repunerea in termenul de prescriptie.

Este important sa cunoasteti ca legea va permite, cu anumite exceptii prevazute la art. 1515 Cod civil, sa inserati in contract o clauza prin care sa reduceti sau sa micsorati termenul de prescriptie, noul termen fiind de minim un an si maxim 10 ani.

Timpul curge in defavoarea dumneavoastra nu doar din perspectiva intervenirii prescriptiei, ci si realitatea ca situatia economico-juridica a debitorului se afla in continua transformare. Poate fi doar o chestiune de timp pana debitorul este executat silit de catre un alt creditor (acesta putand sa isi satisfaca dreptul de creanta inaintea dumneavoastra, punand poprire pe conturile debitorului ori sechestru pe bunurile acestuia), pana cand debitorul radiaza firma de la Registrul Comertului, pana cand intra in insolventa etc.

In concluzie, este important sa aveti o gestiune clara a sumelor de bani neincasate la scadenta si sa le predati spre recuperare in cel mai scurt timp posibil.

2.Riscati sa intrati in imposibilitate de plata fata de clientii dumneavoastra

Nu toti debitorii sunt de rea-credinta. De fapt, cei mai multi dintre ei intampina dificultati financiare cauzate la randul lor de neincasarea facturilor de la partenerii lor comerciali.

Conform datelor publicate de Oficiul National al Registrului Comertului, in anul 2023 a crescut numarul firmelor radiate fata de anul 2022, cea mai afectata activitate economica fiind comertul. Cele mai multe radieri au fost inregistrate in Bucuresti, Constanta, Timis si Cluj. Una dintre cauze este reprezentata de neincasarile facturilor, asadar discutam de o gestiune deficitara a activitatii de colectare a creantelor.

Neincasarea facturilor restante va poate aduce in situatia neplacuta de a va pune in situatia imposibilitatii de plata catre partnerii dumneavoastra comerciali, efectele fiind resimtite pe plan financiar, juridic, al imaginii brandului, in ceea ce priveste stabilitatea pe piata pe care activati si nu in ultimul rand va poate afecta din punctul de vedere al resurselor de personal.

3. Ati ignorat prea mult timp debitele sub 1000 lei. Va impartasim insa un secret: acestea sunt cel mai greu de recuperat la nivel intern.

Poate va surpinde sa aflati ca debitele sub 1000 lei sunt cel mai greu de recuperat, in mod special daca procedura de recuperare se desfasoara la nivelul departamentului dumneavoastra contabil.

Se intampla frecvent ca marii retailerii sa inregistreze numeroase creante mici. Daca nu sunt recuperate,  acestea au un impact semnificativ atat asupra cifrei de afaceri, cat si asupra politicii companiei, prin afectarea credibilitatii si imaginii brandului.

Suntem de parere ca toti comerciantii urmaresc sa fie respectati pentru serviciile oferite sau bunurile vandute, chiar daca contravaloarea facturilor neincasate nu depaseste suma de 1000 lei.

Dificultatea recuperarii creantelor mai mici de 1000 lei vine tocmai din cuantumul redus al sumei pe care debitorii o au de plata ÔÇô acestia cunosc datoria, dar o ignora, considerand ca nu vor exista consecinte juridice daca nu o achita.

Gresit, spunem noi! Poate ca la prima vedere nu considerati necesar sa apelati la serviciile unei firme de recuperare pentru o creanta in valoare de 300 lei/500 lei/700 lei, dar ce se intampla atunci cand aveti 100 de asemenea clienti restantieri?  Cand ne raportam global la toate creantele mici de recuperat, sume precum 30 000 lei/50 000 lei/70 000 lei nu mai apar ca fiind deloc de neglijat.

Pentru recuperarea debitelor de pana in 10.000 lei avem posibilitatea sa urmam o procedura judiciara speciala, rapida, prin formularea unei cereri de valoare redusa pe rolul instantei de judecata competente.

Avocatii nostri specializati in recuperarea de creante va stau la dispozitie pentru efectuarea tuturor demersurilor necesare in fata instantei de judecata.

sebastian recuperari

Despre recuperarea creantelor si buna-credinta in afaceri

Buna credinta in afaceri si recuperarea creantelor. In actualul context socio-economic, este cunoscut faptul ca piata recuperarilor de creante a cunoscut recent o crestere semnificativa. Conform datelor centralizate de Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC), aproape 40.000 de societati comerciale si-au incetat activitatea, cu cca. 25% mai multe decat in 2021. Totodata, se constatata o crestere importanta a numarului de insolvente inregistrate la nivel national pe rolul instantelor de judecata. In acest context, societatile comerciale creditoare, in virtutea obligatiei de diligenta in evitarea prejudiciilor, actioneaza in sensul recuperarii creantelor fie prin mijloace proprii, fie opteaza pentru externarea serviciilor de recuperare creante, apeland la sprijinul unor profesionisti in domeniu.

Societatile de recuperare a creantelor au ca principal scop determinarea debitorilor de a plati creantele restante, cu dobanzile, penalitatile sau majorarile aferente si monitorizarea indeplinirii obligatiilor de plata.

Recuperarea creantelor se contureaza pe doua planuri. In prima faza, denumita si ÔÇŁsoft collectionÔÇŁ, se incearca recuperarea pe cale amiabila a creantelor, prin derularea negocierilor cu debitorii si identificarea unor solutii de plata convenabile ambelor parti, de asa maniera incat sa se creeze premisa continuarii relatiilor comerciale intre clientul creditor si debitor. Succesul recuperarii creantelor in aceasta faza depinde de o serie de factori precum vechimea creantei, relatia dintre creditor si debitor, elemente care tin de notorietatea si background-ul firmei de recuperare, precum si factorul uman, respectiv aptitudinile de comunicare si negociere, orientarea catre rezultat si buna cunoastere a legislatiei de catre colector.┬á A doua faza, cunoscuta sub denumirea de ÔÇŁhard collectionÔÇŁ, presupune valorificarea dreptului de creanta prin intermediul instantei de judecata, demers care se impune ca urmare a imposibilitatii solutionarii pe cale amiabila a diferendului.

In cadrul demersurilor de recuperare pe cale amiabila, observam o crestere a numarului solicitarilor de amanare de plata din partea debitorilor, deseori acestia exprimandu-se in sensul ca: ÔÇŁNu sunt de rea-credinta, insa in prezent am poprire pe conturi/sunt plecat din tara/nu mai am incasari/nu mai am activitate/contabila este in concediu/am preluat recent firma si nu am fost informat de aceasta datorie/astept sa imi intre bani in cont etc.ÔÇŁ ┬á

Cu toate acestea, rareori se intampla ca semnificatia termenului de buna-credinta utilizat de catre debitor sa fie cunoscuta si in sens juridic, desi el are implicatii atat pe planul desfasurarii relatiilor comerciale intre parti, cat si pe plan procesual.

Ce reprezinta asadar buna-credinta?  

Buna-credinta in drept nu este altceva decat transpunerea pe plan legal a obligatiei sociale nescrise, morale potrivit carora relatiile diintre oameni se bazeaza pe sinceritate si onestitate.

Din perspectiva juridica, buna-credinta reprezinta un principiu fundamental al dreptului civil, constand in diligenta in executarea obligatiilor si conduita de abtinere de la producerea vreunui prejudiciu in executarea obligatiilor contractuale.

Baza legala

Conform art. 57 din Constitutia Romaniei, ÔÇŁCetatenii romani, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti.ÔÇŁ

In Codul civil, in concordanta cu normele constitutionale regasim, legiuitorul a consacrat buna-credinta sub forma unei prezumtii legale relative care valoreaza pana la proba contrara, cu numeroase aplicatii particulare a criteriului bunei-credinte.

Cu titlu general, art. 14 din Codul civil prevede ca ÔÇŁ(1) Orice persoana fizica sau juridica trebuie sa isi exercite drepturile si saa isi execute obligatiile civile cu buna-credinta, in acord cu ordinea publica si bunele moravuri. (2) Buna-credinta se prezuma pana la proba contrara.ÔÇŁ

Potrivit art. 15 din Codul civil, ÔÇŁNiciun drept nu poate fi exercitat in scopul de a vatama sau pagubi pe altul ori intr-un mod excesiv si nerezonabil, contrar bunei-credinte.ÔÇŁ

In materia contractelor, potrivit art. 1170 din Codul civil, ÔÇŁPartile trebuie sa actioneze cu buna-credinta atat la negocierea si incheierea contractului, cat si pe tot timpul executarii sale.ÔÇŁ

In materia negocierilor precontractuale sunt incidente prevederile art. 1183 Cod civil: ÔÇŁ(1) Partile au libertatea initierii, desfasurarii si ruperii negocierilor si nu pot fi tinute raspunzatoare pentru esecul acestora. (2) Partea care se angajeaza intr-o negociere este tinuta sa respecte exigentele bunei-credinte. Partile nu pot conveni limitarea sau excluderea acestei obligatii. (3) Este contrara exigentelor bunei-credinte, intre altele, conduita partii care initiaza sau continua negocieri fara intentia de a incheia contractul. (4) Partea care initiaza, continua sau rupe negocierile contrar bunei-crediinte raspunde pentru prejudiciul cauzat celeilalte parti. Pentru stabilirea acestui prejudiciu se va tine seama de cheltuielile angajate in vederea negocierilor, de renuntarea de catre cealalta parte sau alte oferte si de orice imprejurari asemanatoare.ÔÇŁ

Aspecte privind obligatia societatilor comerciale de a actiona cu buna-credinta. Buna credinta in afaceri si recuperarea creantelor

Codul civil ridica buna-credinta la rang de important principiu guvernator al teoriei contractului, obligatia de a actiona cu buna-credinta implicand asumarea unui comportament loial de catre parti atat in perioada precontractuala in care se desfasoara negocierile, cat si la momentul incheierii contractului si, ulterior, pe tot parcursul executarii sale.

Un aspect foarte important este acela ca legea interzice in mod expres introducerea in contract a unor clauze care sa tinda la inlaturarea sau limitarea obligatiei de a actiona cu buna-credinta, o eventuala clauza in acest sens fiind lovita de nulitate absoluta.

Pe parcursul executarii contractului, partile sunt tinute sa isi indeplineasca obligatiile contractuale, indiferent de dificultatile care se pot ivi. Obligatia de a actiona cu buna-credinta presupune asadar o conduita de cooperare a partilor in scopul unei executari eficiente a contractului.

Fata de aceste dispozitii legale, se ridica intrebarea in ce masura se sustin afirmatiile debitorilor in sensul ca acestia ÔÇŁnu sunt de rea-credintaÔÇŁ in executarea obligatiilor contractuale, cat timp acestia nu si-au indeplinit obligatiile contractuale de a plati o anumita suma de bani la scadenta, de a preda un anumit bun la termenul stabilit sau in conditiile stabilite ori de a executa orice alta obligatie convenita.

In materia societatilor comerciale, reaua-credinta a debitorilor se evidentiaza cu atat mai mult cu cat firmele au obligatia de a intocmi si de a depune la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor bilantul contabil care evidentiaza activele, pasivele si capitalul propriu al firmei. Cu alte cuvinte, sustinerile debitorilor in sensul ca ÔÇŁnu au cunoscut existenta debituluiÔÇŁ nu fac decat sa confirme┬á faptul ca au actionat cu rea-credinta in executarea contractului, mai precis in ceea ce priveste obligatia contractuala de plata a sumei de bani datorate.┬á

Drept urmare, efectele acestui comportament al debitorilor contrar bunei-credinte se asupra patrimoniului creditorului prejudiciat care pus intr-o situatie precara, afectand rasfrang in mod direct activitatea comerciala si stabilitatea financiara a firmei.

La randul sau, creditorul are obligatia de a nu sta in pasivitate si de a actiona cu diligenta pentru a evita sau minimiza prejudiciul cauzat de debitor, fiind nevoit sa faca toate demersurile legale necesare pentru recuperarea creantelor. Nominalizam aici si situatia frecvent intalnita, cu precadere dupa modificarile aduse in anul 2018 la Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, in care persoanelor din conducere, care au stat in pasivitate in ceea ce priveste recuperarea creantelor, fapt ce a avut drept consecinta aducerea societatii in stare de insolventa, le-a fost atrasa raspunderea personala patrimoniala si au fost obligate sa suporte din patrimoniul propriu o parte sau intreg pasivul creat.

In ceea ce priveste sanctiunile pentru nerespectarea obligatiei de a actiona cu buna-credinta, acestea sunt date de specificul situatiei juridice prin care s-a incalcat buna-credinta si constau in raspunderea civila contractuala sau delictuala a debitorului.

O alta consecinta importanta a nerespectarii obligatiei de a actiona cu buna-credinta consta in dreptul creditorului a solicita debitorului plata penalitatilor de intarziere care sunt de cele mai multe ori stabilite procentual in contract, iar daca partile nu au prevazut in contract aceasta posibilitate, ele se cuvin in baza OG nr. 13/2011 privind dobanda legala.

Nu in ultimul rand, trebuie precizat ca, in anumite circumstante, debitorii nu raspund doar in plan civil, putandu-le fi antrenata atat┬á raspunderea contraventionala in baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, cat si raspunderea penala pentru fapta de abuz de incredere prin fraudarea creditorilor prevazuta la art. 239 alin. (2) Cod penal: ÔÇŁCu aceeasi pedeapsa (inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau amenda penala) se sanctioneaza fapta persoanei care, stiind ca nu va putea plati, achizitioneaza bunuri ori servicii producand o paguba creditorului.ÔÇŁ sau chiar pentru fapta de inselaciune prevazuta la art. 244 Cod penal.

sebastian recuperari

Recuperatorii de Creante din Romania

Analiza de piata

Datoria este un fenomen universal care afecteaza fiecare economie moderna. In tara noastra, recuperatorii de creante sunt o industrie in crestere, cu un numar tot mai mare de firme care isi concentreaza activitatea pe colectarea datoriilor. In acest articol, ne-am propus sa investigam aceasta industrie, sa examinam metodele si strategiile folosite si sa evaluam implicatiile lor asupra economiei si societatii in general.

In Romania, recuperarea creantelor este reglementata de Codul civil, Codul de procedura civila si alte legi speciale si se bazeaza pe contracte de cumparare sau cesiune a creantelor, in care un creditor vinde datoria unei firme de recuperare. Cu toate acestea, acest proces nu este lipsit de controverse, fiind supus unor critici din partea unor grupuri de consumatori si organismelor de reglementare.

Raporturile dintre firmele de recuperare si datornici sunt uneori tensionate, cu reclamatii despre tactici de intimidare, hartuire sau chiar folosirea unor tactici ilegale. Unele firme de recuperare au fost criticate in media pentru tactici precum amenintarea cu inchisoarea, santajarea si hartuirea onestilor platnici. In acelasi timp, trebuie mentionat ca nu toate firmele de recuperare au aceasta reputatie.

Pe de alta parte, creantele neplatite reprezinta o povara pentru economia tarii, iar recuperarea lor poate fi benefica. Aceasta poate ajuta la reducerea nivelului de credite neperformante al bancilor, sa protejeze drepturile creditorilor si sa puna la dispozitie fondurile necesare pentru investitii. In acest sens, recuperatorii de creante pot juca un rol important in economie, servind in mod efectiv drept un filtru pentru creditul fara garantie sau pentru imprumuturile bancare compacte.

SEBASTIAN RECUPERARI, prin performantele obtinute an de an, si-a majorat anual cifra de afaceri, astfel incat in prezent ocupa un loc de top in in piata recuperatorilor. Cu peste 2 milioane de EUR recuperati in anul 2022, SEBASTIAN RECUPERARI a contribuit la insanatosirea mediului de afaceri din Romania si Europa in general, deoarece clientii nostri sunt si din vestul teritoriului european.

In mod clar, este nevoie de un echilibru intre nevoia de a recupera creantele si respectarea drepturilor consumatorilor si legilor care reglementeaza activitatea firmelor de recuperare. Aceasta echilibru poate fi atins prin imbunatatirea regulilor care delimiteaza activitatea acestor firme si printr-o mai buna integritate a celor implicate. Soarta creditorilor si debitorilor, precum si economia tarii, depinde in mare masura de aceasta interdependenta echilibrata.

O abordare constructiva pentru aceasta problema poate fi reprezentata de colaborarea dintre societate si autoritatile competente. In acest fel, se poate asigura colectarea drepturilor creditorilor in mod eficient si moral, oferind in acelasi timp protectie consumatorilor impotriva unor tactici inadecvate sau nelegale.

In concluzie, recuperatorii de creante din Romania reprezinta o industrie in crestere, cu implicatii asupra economiei si a societatii. Este imperativ sa se gaseasca o solutie echilibrata pentru a furniza protectie consumatorilor, a ajuta creditorii si a dezvolta economia tarii.

FOTO-ELECTROPLAST

SEBASTIAN RECUPERARI SRL ÔÇô ESSENTIAL FOR BUSINESS

SEBASTIAN RECUPERARI SRL a fost agreata de catre cel mai mare producator de cabluri electrice din Romania, respectiv ELECTROPLAST SA Bistrita, in vederea recuperarii creantelor acesteia din urma.

ELECTROPLAST SA este o societate pe actiuni cu capital privat, infiintata in anul 1993. Din anul 2001 societatea a devenit o societate mixta romano-italiana, prin asocierea cu firma ITALIAN CABLE COMPANY Spa.

In fabrica companiei, situata in municipiul Bistrita-Nasaud, se produc cabluri electrice din cupru si aluminiu, cabluri rigide si flexibile, cabluri nearmate, cabluri armate, cabluri ecranate, cabluri ecranat-armate.

Cablurile sunt izolate in PVC, PE si PE reticulata sau cauciuc siliconic, realizate conform standardelor internationale in domeniu, folosindu-se cele mai noi tehnologii de fabricatie.

Cu peste 170 de angajati si o cifra de afaceri de 76.000.000 RON in anul 2013, conform datelor oficiale disponibile, ELECTROPLAST SA este unul dintre gigantii industriei de productie materiale pentru industria energetica.

Faptul ca acest actor important in cadrul economiei nationale a ales sa utilizeze serviciile de recuperari creante oferite de SEBASTIAN RECUPERARI SRL, denota faptul ca oferta noastra este una extrem de avantajoasa, iar serviciile oferite sunt la cel mai inalt nivel de profesionalism, cu rezultate notabile.

recuperari-industria-it

SEBASTIAN RECUPERARI SI INDUSTRIA IT

SEBASTIAN RECUPERARI SRL  intreprinde cu succes proceduri de recuperari creante pentru firmele din industria IT.

Un exemplu in acest sens il reprezinta prestarea unor astfel de servicii pentru AXES SOFTWARE SRL, firma bucuresteana axata pe furnizarea de solutii logistice IT. (logistic si supply chain: depozitare (WMS) si transport (TMS)

Solutiile AXES SOFTWARE vizeaza:

ÔÇô┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á pe partea de Depozitare (WMS): optimizarea si automatizarea fluxurilor si activitatilor specifice (Receptie, Put-away, Cross-docking, Picking, Replenishment, Verificare, Livrare, Inventariere, Raportare), utilizand tehnologii specifice de coduri de bare si terminale mobile pentru scanare, RFID, etc

ÔÇô┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á pe partea de transporturi (TMS): eficientizarea proceselor specifice distribuitorilor, caselor de distributie si transportatorilor cu flote proprii: optimizare incarcari, a rutelor, calculatii de costuri si profitabilitate, etc

ÔÇô┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á pentru activitati de teren, forta de vanzari, distributie, etc: Sales Force Automation (SFA), Proof of Delivery (POD) ÔÇô confirmarea livrarilor.

Experienta Axes Software de peste 10 ani in domeniul solutiilor logistice s-a concretizat in colaborari cu firme de referinta din diverse domenii, precum: ArcelorMittal, Elbi Electric, DHL, Elefant.ro, Royal Canin, ENEL, DSV Solutions, Intersport, Nestle, Mondelez, Velux, Temad, Varta, Titan, Diverta si altii.

Call Now Button