ioan.stroea

Despre recuperarea creantelor si buna-credinta in afaceri

Buna credinta in afaceri si recuperarea creantelor. In actualul context socio-economic, este cunoscut faptul ca piata recuperarilor de creante a cunoscut recent o crestere semnificativa. Conform datelor centralizate de Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC), aproape 40.000 de societati comerciale si-au incetat activitatea, cu cca. 25% mai multe decat in 2021. Totodata, se constatata o crestere importanta a numarului de insolvente inregistrate la nivel national pe rolul instantelor de judecata. In acest context, societatile comerciale creditoare, in virtutea obligatiei de diligenta in evitarea prejudiciilor, actioneaza in sensul recuperarii creantelor fie prin mijloace proprii, fie opteaza pentru externarea serviciilor de recuperare creante, apeland la sprijinul unor profesionisti in domeniu.

Societatile de recuperare a creantelor au ca principal scop determinarea debitorilor de a plati creantele restante, cu dobanzile, penalitatile sau majorarile aferente si monitorizarea indeplinirii obligatiilor de plata.

Recuperarea creantelor se contureaza pe doua planuri. In prima faza, denumita si ”soft collection”, se incearca recuperarea pe cale amiabila a creantelor, prin derularea negocierilor cu debitorii si identificarea unor solutii de plata convenabile ambelor parti, de asa maniera incat sa se creeze premisa continuarii relatiilor comerciale intre clientul creditor si debitor. Succesul recuperarii creantelor in aceasta faza depinde de o serie de factori precum vechimea creantei, relatia dintre creditor si debitor, elemente care tin de notorietatea si background-ul firmei de recuperare, precum si factorul uman, respectiv aptitudinile de comunicare si negociere, orientarea catre rezultat si buna cunoastere a legislatiei de catre colector.  A doua faza, cunoscuta sub denumirea de ”hard collection”, presupune valorificarea dreptului de creanta prin intermediul instantei de judecata, demers care se impune ca urmare a imposibilitatii solutionarii pe cale amiabila a diferendului.

In cadrul demersurilor de recuperare pe cale amiabila, observam o crestere a numarului solicitarilor de amanare de plata din partea debitorilor, deseori acestia exprimandu-se in sensul ca: ”Nu sunt de rea-credinta, insa in prezent am poprire pe conturi/sunt plecat din tara/nu mai am incasari/nu mai am activitate/contabila este in concediu/am preluat recent firma si nu am fost informat de aceasta datorie/astept sa imi intre bani in cont etc.”  

Cu toate acestea, rareori se intampla ca semnificatia termenului de buna-credinta utilizat de catre debitor sa fie cunoscuta si in sens juridic, desi el are implicatii atat pe planul desfasurarii relatiilor comerciale intre parti, cat si pe plan procesual.

Ce reprezinta asadar buna-credinta?  

Buna-credinta in drept nu este altceva decat transpunerea pe plan legal a obligatiei sociale nescrise, morale potrivit carora relatiile diintre oameni se bazeaza pe sinceritate si onestitate.

Din perspectiva juridica, buna-credinta reprezinta un principiu fundamental al dreptului civil, constand in diligenta in executarea obligatiilor si conduita de abtinere de la producerea vreunui prejudiciu in executarea obligatiilor contractuale.

Baza legala

Conform art. 57 din Constitutia Romaniei, ”Cetatenii romani, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti.”

In Codul civil, in concordanta cu normele constitutionale regasim, legiuitorul a consacrat buna-credinta sub forma unei prezumtii legale relative care valoreaza pana la proba contrara, cu numeroase aplicatii particulare a criteriului bunei-credinte.

Cu titlu general, art. 14 din Codul civil prevede ca ”(1) Orice persoana fizica sau juridica trebuie sa isi exercite drepturile si saa isi execute obligatiile civile cu buna-credinta, in acord cu ordinea publica si bunele moravuri. (2) Buna-credinta se prezuma pana la proba contrara.”

Potrivit art. 15 din Codul civil, ”Niciun drept nu poate fi exercitat in scopul de a vatama sau pagubi pe altul ori intr-un mod excesiv si nerezonabil, contrar bunei-credinte.”

In materia contractelor, potrivit art. 1170 din Codul civil, ”Partile trebuie sa actioneze cu buna-credinta atat la negocierea si incheierea contractului, cat si pe tot timpul executarii sale.”

In materia negocierilor precontractuale sunt incidente prevederile art. 1183 Cod civil: ”(1) Partile au libertatea initierii, desfasurarii si ruperii negocierilor si nu pot fi tinute raspunzatoare pentru esecul acestora. (2) Partea care se angajeaza intr-o negociere este tinuta sa respecte exigentele bunei-credinte. Partile nu pot conveni limitarea sau excluderea acestei obligatii. (3) Este contrara exigentelor bunei-credinte, intre altele, conduita partii care initiaza sau continua negocieri fara intentia de a incheia contractul. (4) Partea care initiaza, continua sau rupe negocierile contrar bunei-crediinte raspunde pentru prejudiciul cauzat celeilalte parti. Pentru stabilirea acestui prejudiciu se va tine seama de cheltuielile angajate in vederea negocierilor, de renuntarea de catre cealalta parte sau alte oferte si de orice imprejurari asemanatoare.”

Aspecte privind obligatia societatilor comerciale de a actiona cu buna-credinta. Buna credinta in afaceri si recuperarea creantelor

Codul civil ridica buna-credinta la rang de important principiu guvernator al teoriei contractului, obligatia de a actiona cu buna-credinta implicand asumarea unui comportament loial de catre parti atat in perioada precontractuala in care se desfasoara negocierile, cat si la momentul incheierii contractului si, ulterior, pe tot parcursul executarii sale.

Un aspect foarte important este acela ca legea interzice in mod expres introducerea in contract a unor clauze care sa tinda la inlaturarea sau limitarea obligatiei de a actiona cu buna-credinta, o eventuala clauza in acest sens fiind lovita de nulitate absoluta.

Pe parcursul executarii contractului, partile sunt tinute sa isi indeplineasca obligatiile contractuale, indiferent de dificultatile care se pot ivi. Obligatia de a actiona cu buna-credinta presupune asadar o conduita de cooperare a partilor in scopul unei executari eficiente a contractului.

Fata de aceste dispozitii legale, se ridica intrebarea in ce masura se sustin afirmatiile debitorilor in sensul ca acestia ”nu sunt de rea-credinta” in executarea obligatiilor contractuale, cat timp acestia nu si-au indeplinit obligatiile contractuale de a plati o anumita suma de bani la scadenta, de a preda un anumit bun la termenul stabilit sau in conditiile stabilite ori de a executa orice alta obligatie convenita.

In materia societatilor comerciale, reaua-credinta a debitorilor se evidentiaza cu atat mai mult cu cat firmele au obligatia de a intocmi si de a depune la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor bilantul contabil care evidentiaza activele, pasivele si capitalul propriu al firmei. Cu alte cuvinte, sustinerile debitorilor in sensul ca ”nu au cunoscut existenta debitului” nu fac decat sa confirme  faptul ca au actionat cu rea-credinta in executarea contractului, mai precis in ceea ce priveste obligatia contractuala de plata a sumei de bani datorate. 

Drept urmare, efectele acestui comportament al debitorilor contrar bunei-credinte se asupra patrimoniului creditorului prejudiciat care pus intr-o situatie precara, afectand rasfrang in mod direct activitatea comerciala si stabilitatea financiara a firmei.

La randul sau, creditorul are obligatia de a nu sta in pasivitate si de a actiona cu diligenta pentru a evita sau minimiza prejudiciul cauzat de debitor, fiind nevoit sa faca toate demersurile legale necesare pentru recuperarea creantelor. Nominalizam aici si situatia frecvent intalnita, cu precadere dupa modificarile aduse in anul 2018 la Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, in care persoanelor din conducere, care au stat in pasivitate in ceea ce priveste recuperarea creantelor, fapt ce a avut drept consecinta aducerea societatii in stare de insolventa, le-a fost atrasa raspunderea personala patrimoniala si au fost obligate sa suporte din patrimoniul propriu o parte sau intreg pasivul creat.

In ceea ce priveste sanctiunile pentru nerespectarea obligatiei de a actiona cu buna-credinta, acestea sunt date de specificul situatiei juridice prin care s-a incalcat buna-credinta si constau in raspunderea civila contractuala sau delictuala a debitorului.

O alta consecinta importanta a nerespectarii obligatiei de a actiona cu buna-credinta consta in dreptul creditorului a solicita debitorului plata penalitatilor de intarziere care sunt de cele mai multe ori stabilite procentual in contract, iar daca partile nu au prevazut in contract aceasta posibilitate, ele se cuvin in baza OG nr. 13/2011 privind dobanda legala.

Nu in ultimul rand, trebuie precizat ca, in anumite circumstante, debitorii nu raspund doar in plan civil, putandu-le fi antrenata atat  raspunderea contraventionala in baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, cat si raspunderea penala pentru fapta de abuz de incredere prin fraudarea creditorilor prevazuta la art. 239 alin. (2) Cod penal: ”Cu aceeasi pedeapsa (inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau amenda penala) se sanctioneaza fapta persoanei care, stiind ca nu va putea plati, achizitioneaza bunuri ori servicii producand o paguba creditorului.” sau chiar pentru fapta de inselaciune prevazuta la art. 244 Cod penal.

sebastian recuperari

Recuperatorii de Creante din Romania

Analiza de piata

Datoria este un fenomen universal care afecteaza fiecare economie moderna. In tara noastra, recuperatorii de creante sunt o industrie in crestere, cu un numar tot mai mare de firme care isi concentreaza activitatea pe colectarea datoriilor. In acest articol, ne-am propus sa investigam aceasta industrie, sa examinam metodele si strategiile folosite si sa evaluam implicatiile lor asupra economiei si societatii in general.

In Romania, recuperarea creantelor este reglementata de Codul civil, Codul de procedura civila si alte legi speciale si se bazeaza pe contracte de cumparare sau cesiune a creantelor, in care un creditor vinde datoria unei firme de recuperare. Cu toate acestea, acest proces nu este lipsit de controverse, fiind supus unor critici din partea unor grupuri de consumatori si organismelor de reglementare.

Raporturile dintre firmele de recuperare si datornici sunt uneori tensionate, cu reclamatii despre tactici de intimidare, hartuire sau chiar folosirea unor tactici ilegale. Unele firme de recuperare au fost criticate in media pentru tactici precum amenintarea cu inchisoarea, santajarea si hartuirea onestilor platnici. In acelasi timp, trebuie mentionat ca nu toate firmele de recuperare au aceasta reputatie.

Pe de alta parte, creantele neplatite reprezinta o povara pentru economia tarii, iar recuperarea lor poate fi benefica. Aceasta poate ajuta la reducerea nivelului de credite neperformante al bancilor, sa protejeze drepturile creditorilor si sa puna la dispozitie fondurile necesare pentru investitii. In acest sens, recuperatorii de creante pot juca un rol important in economie, servind in mod efectiv drept un filtru pentru creditul fara garantie sau pentru imprumuturile bancare compacte.

SEBASTIAN RECUPERARI, prin performantele obtinute an de an, si-a majorat anual cifra de afaceri, astfel incat in prezent ocupa un loc de top in in piata recuperatorilor. Cu peste 2 milioane de EUR recuperati in anul 2022, SEBASTIAN RECUPERARI a contribuit la insanatosirea mediului de afaceri din Romania si Europa in general, deoarece clientii nostri sunt si din vestul teritoriului european.

In mod clar, este nevoie de un echilibru intre nevoia de a recupera creantele si respectarea drepturilor consumatorilor si legilor care reglementeaza activitatea firmelor de recuperare. Aceasta echilibru poate fi atins prin imbunatatirea regulilor care delimiteaza activitatea acestor firme si printr-o mai buna integritate a celor implicate. Soarta creditorilor si debitorilor, precum si economia tarii, depinde in mare masura de aceasta interdependenta echilibrata.

O abordare constructiva pentru aceasta problema poate fi reprezentata de colaborarea dintre societate si autoritatile competente. In acest fel, se poate asigura colectarea drepturilor creditorilor in mod eficient si moral, oferind in acelasi timp protectie consumatorilor impotriva unor tactici inadecvate sau nelegale.

In concluzie, recuperatorii de creante din Romania reprezinta o industrie in crestere, cu implicatii asupra economiei si a societatii. Este imperativ sa se gaseasca o solutie echilibrata pentru a furniza protectie consumatorilor, a ajuta creditorii si a dezvolta economia tarii.

Recuperatori auto Romania vs SUA live!

Recuperatori auto Romania necenzurati!

Va prezentam in cele ce urmeaza inregistrari video ale modului de actiune a recuperatorilor auto din cadrul Sebastian Recuperari, in comparatie cu modul de actiune al companiilor “repo man” din SUA.

Decideti dvs cine e mai eficient !

    Sebastian Recuperari este o companie specializata in recuperari auto si recuperari creante. In privinta recuperarilor auto, detinem experienta si expertiza necesara pentru localizarea rapida a autovehiculelor, precum si pentru ridicarea directa a acestora, in conditii de legalitate. Din aceste motive, firma noastra a devenit preferata companiilor de leasing, principalii nostri clienti si nu numai.

    De asemenea, ne remarcam prin aria teritoriala extinsa in care actionam, cum ar fi spatiul Uniunii Europene, dar si Serbia, Republica Moldova, Ucraina, Turcia, etc.

    Noul sediu al SEBASTIAN RECUPERARI

    SEBASTIAN RECUPERARI

    Ne-am mutat in centrul Capitalei!

    Ne-am mutat intr-un sediu nou, modern, aproape de centrul judiciar al capitalei, usor accesibil clientilor nostri, respectiv in Strada Theodor Sperantia nr. 89, ap.1, Sector 3, Bucuresti-030932. (punct de reper Piata Alba Iulia)
    Investitia intr-un sediu nou este dovada maturitatii afacerii noastre, cat si confirmarea profesionalismului nostru, de care se bucura in prezent 252 de clienti.

    Achizitii creante drepturi salariale

    Cesiuni drepturi salariale

    In luna septembrie 2021, SEBASTIAN RECUPERARI a achizitionat creante constand in drepturi salariale derivate din hotarari judecatoresti obtinute in urma unor procese avand ca obiect “litigii de munca – drepturi banesti”, debitorii cedati fiind Parchetul de pe langa Judecatoria Sector 1 si Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti.

    Cedentii creantelor au castigat in instanta de judecata diferentele de drepturi salariale conform Legii nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice si O.U.G. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

    Ministerul Public

    Avand in vedere prevederile art. 39 din O.U.G. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal – bugetare, potrivit carora “Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2021, se va realiza astfel: a)în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu; b)în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu; c)în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu; d)în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu; e)în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu”, Cedentii creantelor au preferat sa vanda aceste creante catre SEBASTIAN RECUPERARI, lichidizand astfel rapid titlurile executorii detinute.

    Puteti vinde acum catre SEBASTIAN RECUPERARI creanta dumneavoastra salariala!

    sigla

    Firma de recuperari creante din Romania

    De ce SEBASTIAN RECUPERARI este cea mai eficienta firma de recuperari creante din Romania? O spunem chiar noi, desi lauda de sine nu miroase a bine! Dar ne permitem! Iar raspunsul este simplu: – suntem singura firma de recuperari creante din Romania care investe bani in cazurile clientilor, sustinand  material absolut tot ceea ce inseamna cheltuieli cu procesele in instantele de judecata, dar si cheltuielile implicate de procedurile de executare silita. Plastic spus: platim noi orice pentru dvs! – nu avem costuri ascunse! Contract clar, simplu, fara interpretari! – suntem singura firma de recuperari creante din Romania care face investigatii pe teren cu privire la debitori si emite rapoarte complete de investigare, insotite de raspunsuri concrete, planse foto si inregistrari video (atunci cand speta este complexa, sau pe romaneste spus, treaba e groasa rau) – suplinim orice nevoie de departament juridic pentru firme. Practic, asiguram orice categorie de suport juridic pentru firme, fie ca are legatura cu domeniul recuperarilor de creante sau nu. – suntem absolut gratuiti pana in momentul in care recuperam 1 euro, 1000 euro, 100.000 euro sau 1 milion euro – suntem rapizi si dedicati domeniului in care activam – avem expertiza si experienta necesara in domeniul recuperarii creantelor in Romania – inregistram rezultate fabuloase pentru clientii nostri, dovada ca cifra noastra de afaceri creste cu peste 50% in fiecare an, din 2015 si pana in prezent – echipa noastra are 20 de ani experianta in acest domeniu iar parte din echipa provine din cele mai inalte functii in statul roman – nu suntem Kruk, call-center sau colectori, ci o solutie personalizata pentru problemele companiei tale – de ce nu, cumparam si creantele companiei dvs.
    (mai mult…)

    Top 5 greseli in Antreprenoriat ce determina neincasarea facturilor

    Si plecand de la titlul acestui articol, in cuprinsul sau vei afla ce trebuie sa faci  pentru ca banii firmei tale sa se afle in contul acesteia si nu la diversii parteneri de afaceri! Daca avioanele au un centru de control ce le transmite in orice secunda cand si unde trebuie sa aterizeze, pentru siguranta lor si a pasagerilor, fix asa trebuie sa se intample si cu banii firmei tale (pentru ca banii firmei tale sunt expresia muncii tale si a tuturor resurselor pe care le-ai inglobat in firma ta).

    Adeseori, afacerile  unei firme se bazeaza pe o schema relationala. Totul in regula pana aici, insa uneori apare si problema neincasarii facturilor generate de aceasta schema.  Astfel de situatii se incearca a fi rezolvate initial cu un apel telefonic amiabil sau de ce nu, printr-o intalnire la o cafea, unde mesajul este acelasi: “Ce faci cu facturile mele, ce se intampla?” Si aceasta etapa este extrem de personala pentru ca inca mai ai conexiunea si posibilitatea de a lua contact cu reprezentantii legali ai firmelor ce sunt datoare…schema relationala inca exista….

    Ei bine, acestea sunt bazele activitatii de credit control, precursorul sau baza activitatilor de recuperare a creantelor.

    Dar daca trecem peste etapa basic a activitatilor de credit control, respectiv intalnirea cu debitorul,  la o cafenea, s-a finalizat asa cum s-a sfarsit orice discutie telefonica anterioara pe aceasta tema, respectiv: “sunt probleme aici-acolo, sau trec prin momente dificile, etc”…. sau si mai rau: “stai putin, nu-ti platesc pentru ca acum imi dau seama ca nu am de ce, pentru ca ai gresit aici si acolo”….sau preferata noastra: “mi-a intrat un bilet la ordin de care uitasem”….In astfel de situatii, CE SOLUTII MAI AI LA INDEMANA? Ei bine, dupa aceasta etapa, firma de recuperari creante SEBASTIAN RECUPERARI functioneaza ca un turn de control pentru banii firmei tale!

    Desi  viata de zi cu zi in afaceri are nenumarate variatiuni ale celor de mai sus , din scurta exemplificare anterioara,  deja am identificat 3 greseli  din topul celor 5 greseli in antreprenoriat ce conduc la neincasarea facturilor:

    1. Frica de a strica/deteriora relatia comerciala bazata pe o anumita relatie, atunci cand vrei sa intrebi se ce intampla cu banii tai. Cei versati in afaceri folosesc aceasta temere cu succes, fiind principalul argument pentru a nu plati.  Aceasta situatie se transpune in practica in felul urmator: din anumite motive, relationale, faptice, etc, intrati intr-o afacere care prognozeaza numai beneficii: materiale, notorietate, amploare. Practic, sentimentul este ca l-ati prins pe Dzeu de un picior si trebuie neaparat sa derulati afacerea cu X, (mai ales ca il cunoasteti, stiti ca reprezinta o afacere mult mai mare si mai serioasa decat a dvs, sunteti convins ca veti incasa  pretul afacerii , iar mai mult, veti dobandi notorietate si experienta “similara”).  De cele mai multe ori, asa si este, simturile nu va inseala, veti derula 1-2 afaceri de succes cu firma “prietena”. Insa ce se intampla cand la a treia afacere, brusc, sunt probleme de plata? Ei bine, aici intervine frica de a distruge relatia de succes! Aici intervine abilitatea celui mai abil decat dvs! Vor urma discutii telefonice, schimburi de emailuri, intalniri la o cafea sau chiar pranzuri la restaurant, in care veti dezbate problema incasarii muncii dvs, nu-i asa? Si veti primi raspunsuri de tot soiul,  veti avea intalniri si discutii pe aceeasi tema, intinse pe saptamani si luni, in timp ce scadenta facturii dvs imbatraneste si iar imbatraneste, desi este expresia exacta a intelegerii dintre parti si exprima fix munca dvs in afacerea respectiva. Si chiar daca au trecut luni de zile de la scadenta si sunteti extrem de frustrat ca nu ati incasat, inca simtiti o piedica in a pune piciorul in prag, de dragul a mai face 1-2 afaceri cu persoana repectiva, in ideea obtinerii aceluiasi profit sau notoritate pe care le-ati testat deja….Dar ca sa nu va mai faceti iluzii si daca deja ati citit acest articol pana aici, tocmai sunteti o victima sigura a fricii de a deterioara o relatie comerciala care anterior a inregistrat un oarecare progres sau succes, frica care nu va face altceva decat sa adanceasca si mai mult problema neincasarii.
    2. Prea mult credit furnizor: daca ati avut rabdare sa cititi greseala numarul 1, veti realiza singuri ca in afacerea 1 cu acelasi colaborator ati investit initial “1” euro (iar afacerea s-a finalizat cu succes), in afacerea numarul doi cu acelasi colaborator ati investit “2” euro (iar afacerea s-a finalizat cu succes), iar in afacerea nr. 3 ati investit poate “300” euro (!!!!) si brusc afacerea are probleme de incasare. Ce s-a intamplat de fapt? Nu ati mai analizat de ce partenerul dvs are brusc necesitati foarte mari, in conditiile in care necesitatile acestuia erau similare, l-ati creditat cu increderea dobandita anterior si mai ales, ati ales sa-i acordati foarte mult credit furnizor.
    3. Lipsa documentelor care atesta ca ai vandut sau ai prestat un serviciu. Lipsa contractului intre parti, facturi emise si transmise electronic fara a se prevedea in contract valabilitatea acestui mod de transmitere, dovada prestarii unui serviciu in lipsa unei comenzi in care sa fie stipulat pretul, livrari produse fara aviz de insotire a marfii, prestari servicii fara proces-verbal de atestare a indeplinirii acestora, si in fine, lipsa documentelor care sa ateste pe deplin ca ceea ce ai facturat este indubitabil si neinterpretabil, respectiv creanta este certa.  Noi recuperatorii, sau cel putin firma de recuperari creante SEBASTIAN RECUPERARI cunoastem aceste neajunsuri si te putem sprijini.
    4. Neverificarea prealabila a partenerilor de afaceri. Este intotdeauna recomandabil sa realizati o minima verificare a celor cu care veti face afaceri si aici ne referim in primul rand la: existenta valabila a companiei, cifra de afaceri pe anii anteriori, situatia litigiilor in care aceasta este implicata, statusul activitatii fiscale (activa sau inactiva fiscal), etc.  Sebastian Recuperari iti poate furniza rapoarte complete despre bonitatea partenerilor tai de afaceri.
    5. Lipsa oricarei garantii atunci cand se stia ca afacerea nu este dintre cele mai sigure. Daca am face numai afaceri sigure, certe, cu persoane de incredere, ar fi minunat. Insa stim din practica ca acest lucru nu este intotdeauna posibil si atunci ar fi excelent daca am negocia si semna si pentru garantiile incasarii pretului afacerii: bilet la ordin avalizat, fila cec, un fidejusor persoana fizica care sa garanteze obligatiile firmei cu care contractam, etc. Sau de ce nu, asigurari, ipoteci mobile sau imobile.

    Insa, indiferent de situatiile de mai sus in care te afli, SEBASTIAN RECUPERARI te poate sprijini prin proceduri de recuperare a debitelor foarte rapide si eficiente, de aceea deviza companiei noastre este: ESSENTIAL FOR BUSINESS!

    Noi conditii pentru ca un contract de leasing sa fie titlu executoriu

    Contractele de leasing, precum și garanțiile reale și personale, constituite în scopul garantării obligațiilor asumate prin contractul de leasing, constituie titluri executorii” potrivit dispozițiilor art. 8 din OG nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing.

    În cadrul procedurii executării silite dispozițiile art. 4 alin 3 din Legea nr. 297/2018 așa cum au fost modificate prin Legea nr. 196/2020 a fost adoptată ca o normă de aplicare a dispozițiilor art. 641 din codul de procedură civilă care prevede că: ”Înscrisurile sub semnătură privată sunt titluri executorii, numai dacă sunt înregistrate în registrele publice, în cazurile și condițiile anume prevăzute de lege. Orice clauză sau convenție contrară este nulă și considerată astfel nescrisă. Dispozițiile art. 664 și următoarele sunt aplicabile.”

    Prin urmare, în ceea ce privește Societatea de Leasing, în calitate de Creditor al obligațiilor asumate de către Debitori prin Contractul de Leasing, începând cu data de 11.09.2020 ( intrarea în vigoare a Legii nr. 196/2020), pentru a solicita începerea procedurilor de executare silită împotriva debitorilor în baza contractului de leasing valabil încheiat, trebuie să solicite în prealabil înregistrarea titlului executoriu în Registrului Național de Publicitate Mobiliară.

     Operațiunea de înregistrare a contractului de leasing în vederea declanșării procedurilor de executare silită se realizează prin înscrierea în Registru a unui aviz specific inițial în baza unui formular FORMULAR DE AVIZ SPECIFIC INIŢIAL, Anexa nr. 26 la Ordinul Ministrului Justiției nr. 3431/C din 19 august 2019 pentru aprobarea formularelor de avize de înscriere privind înregistrările efectuate în Registrul Național de Publicitate Mobiliară și a instrucțiunilor de completare a acestor formulare.

     Informațiile ce vor fi înscrise în Registru pentru solicitarea de înregistrare în acest scop sunt următoarele:

     Date generale privind titlul executoriu supus publicității

    Tip: CONTRACT DE LEASING

    Numărul de înregistrare ____________

    Data înregistrării ____________

    1. Destinația înscrierii ce urmează a fi efectuată

    Publicitatea titlurilor executorii constatate prin înscrisuri sub semnătură privată

     

    • Identificarea persoanelor părți în contract:

    ____________________________________________

    1. Calitatea părților:

    ____________________________________________

    1. Descrierea titlului executoriu constatat prin înscris sub semnătură privată:

    ____________________________________________

    În urma efectuării înregistrării formularului de aviz specific inițial completat cu informațiile/datele mai sus exemplificate se generează un Aviz Specific – Aviz inițial, document ce reprezintă dovada înregistrării în Registru a titlului executoriu astfel se îndeplinește condiția prealabilă prevăzută la art. 4 alin 3 din Legea nr. 297/2018 așa cum au fost modificate prin Legea nr. 196/2020.

    Modificari legislative privind Registrul Național de Publicitate Mobiliară aduse prin Legea nr. 196/2020 cu valabilitate din data de 11.09.2020

    Noile reglementări în domeniul publicității mobiliare, respectiv aspectele nou-introduse sunt art. 4 alin 3 din Legea 196/2020 privind publicitatea mobiliară, norme care vizează următorul aspect:

    ”(3) Înscrisurile sub semnătură privată care, potrivit legii, sunt valabil încheiate și au caracter de titlu executoriu, pot fi opuse în executare numai sub condiția înscrierii in registru.”

    Pentru o mai bună înțelegere a noilor proceduri și implicații (legale și tehnice) ale înscrierii titlurilor executorii, o analiză efectuată pentru sistemul financiar non-bancar, cu aplicabilitate și extindere, desigur și asupra celorlalte situații care pot sta la baza solicitării unor astfel de înscrieri.

    Astfel, fundamentarea care a stat la baza elaborării Legii nr. 196/2020 după verificarea de constituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2018 privind Registrul Național de Publicitate Mobiliară și pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor și efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, obiecție formulată de Guvernul României, este după cum urmează:

    Curtea Constituțională prin Decizia nr. 238 din 28 iulie 2020 a statuat cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. 3 din Legea nr. 297 / 2018: Cu privire la teza referitoare la calificarea înscrisurilor sub semnătură privată pentru care legea solicită realizarea formalităților de publicitate drept titluri executorii, cu condiția înscrierii în Registru, Curtea constată că aceasta cuprinde o modificare esențială față de textul în prezent în vigoare, potrivit căruia “Titlurile executorii constatate prin înscrisuri sub semnătură privată pentru care legea solicită realizarea formalităților de publicitate îndeplinesc această condiție prin înscrierea în Registru”. Cu alte cuvinte, în acord cu legea în vigoare, trebuie ca prin lege să se prevadă caracterul de titlu executoriu al înscrisului, înscrisul să poată fi întocmit sub semnătură privată pentru a fi valabil, iar legea să prevadă drept condiție de executorialitate realizarea formalităților de publicitate, astfel că textul în vigoare nu face altceva decât să precizeze registrul în care se realizează această formalitate de publicitate.

    Si aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. 3 din Legea nr. 297 / 2018 raportat la dispozițiile art. 641 din Codul de procedură civilă: Art. 641 din Codul de procedură civilă vizează îndeplinirea formalităților de publicitate drept condiție de executorialitate a înscrisurilor sub semnătură privată, înscrisuri care sunt determinate expres de lege. Prin urmare, nu orice înscris sub semnătură privată supus unei cerințe de publicitate decuplat de natura actului juridic are aptitudinea de a fi titlu executoriu, ci cel care materializează actul juridic de natură contractuală, înscris care poate fi autentic sau sub semnătură privată.

    Cu precizările de mai sus, avantajul direct al efectuării înscrierii unui titlu executoriu in Registrul de Publicitate Mobiliară este reprezentat de eliminarea riscului de anulare a executării silite începute în baza titlului executoriu prin neîndeplinirea condiției prohibitive (înscrierea titlului executoriu în Registru). Condiție prealabilă emiterii autorizării judecătorești de declanșare a procedurilor de executare silită (încuviințarea executării silite):

    Riscul de anulare a executării silite poate să apară în cadrul unei contestații la executarea însăși formulate de către debitori urmăriți. Prin aceasta se poate ataca chiar Încheierea de încuviințare pronunțată de instanța de executare.

    Dacă instanța de judecată învestită să judece contestația la executare va constata că procedura de executare silită a început fără înscrierea titlului executoriu în Registru, va pronunța o hotărâre de anulare a executării silite, moment în care toate actele de executare efectuate de către executorul judecătoresc sunt anulate.

    În aceste condiții creditorul trebuie să solicite înregistrarea titlului executoriu în Registru și abia după această etapă se va putea solicita încă o dată începerea unei noi procedurii de executare silită ce implică curgerea unor noi termene de procedură si nașterea dreptului debitorului de formula o nouă contestație la executare silită propriu-zisă prin intermediul căreia se poate invoca inclusiv prescripția dreptului de a obține executarea silită.

    În acest sens, exemplificăm aplicarea noilor dispoziții ale Legii nr. 297/2018 în cazul punerii în executare silită a titlurilor executorii constatate prin înscrisuri sub semnătură privată în cazul Contractului de credit.

    După cum se cunoaște în cadrul acțiunilor de recuperare a creanțelor, declanșarea procedurii de executare silită se realizează în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit ce reprezintă un înscris sub semnătură privată care, conform legii, are caracter de titlu executoriu potrivit dispozițiilor art. 120 din OUG nr. 99/2006.

    În cadrul procedurii executării silite dispozițiile art. 4 alin 3 din Legea nr. 297/2018 așa cum au fost modificate prin Legea nr. 196/2020 a fost adoptată ca o normă de aplicare a dispozițiilor art. 641 din codul de procedură civilă care prevede că:

    ”Înscrisurile sub semnătură privată sunt titluri executorii, numai dacă sunt înregistrate în registrele publice, în cazurile și condițiile anume prevăzute de lege. Orice clauză sau convenție contrară este nulă și considerată astfel nescrisă. Dispozițiile art. 664 și următoarele sunt aplicabile.”

    Prin urmare, în ceea ce privește Creditorul obligațiilor asumate de către Debitorilor prin Contractul de credit, începând cu data de 11.09.2020 (intrarea în vigoare a Legii nr. 196/2020), pentru a solicita începerea procedurilor de executare silită împotriva debitorilor în baza contractului de credit valabil încheiat, acesta trebuie să solicite în prealabil înregistrarea titlului executoriu în Registrului Național de Publicitate Mobiliară.

    Operațiunea de înregistrare a contractului de credit în vederea declanșării procedurilor de executare silită se realizează prin înscrierea în Registru a unui aviz specific inițial în baza unui formular DE AVIZ SPECIFIC INIŢIAL, Anexa nr. 26 la Ordinul Ministrului Justiției nr. 3431/C din 19 august 2019 pentru aprobarea formularelor de avize de înscriere privind înregistrările efectuate în Registrul Național de Publicitate Mobiliară și a instrucțiunilor de completare a acestor formulare.

    Ce este microcreditarea?

    Nu există o definiție unică a microcreditului. Termenul „microcredit” este în general utilizat pentru a desemna împrumuturi mici acordate persoanelor fizice sau juridice excluse din sistemul financiar tradițional sau care nu au acces la bănci, cu scopul de a le ajuta să înființeze sau să dezvolte întreprinderi. Cu toate acestea, definiția microcreditului variază în mod considerabil de la un stat membru la altul și de la o parte interesată la alta, în funcție de mediul social, de situația economică și de obiectivele lor strategice.

    Cererea de microcredite este alimentată de un spectru larg de debitori. Microcreditul poate fi disponibil doar pentru „microantreprenori”, persoane care desfășoară o activitate independentă și doresc să obțină finanțare pentru întreprinderi mici. Acesta poate fi, de asemenea, destinat exclusiv altor grupuri, cum ar fi persoanele excluse social care încearcă să facă față situațiilor de urgență, să își finanțeze educația sau chiar să achiziționeze bunuri de uz casnic de bază.

    Microcreditele sunt, în general, foarte mici ca valoare, sunt pe termen scurt și nu sunt garantate, fiind rambursate de regulă într-un timp mai scurt și cu rate ale dobânzii mai mari decât împrumuturile bancare tradiționale. Cu toate acestea, dincolo de această descriere generală, microcreditele sunt acordate în condiții de creditare extrem de variate. De exemplu, termenul de rambursare a împrumutului este în general mai mic de șase luni, însă acesta poate fi extins până la zece ani. În ceea ce privește ratele dobânzii, un factor important de determinare a nivelului lor este existența legilor privind cămătăria. În cazul în care sunt în vigoare legi privind cămătăria, creditorii nu sunt autorizați să perceapă dobânzi mai mari decât o anumită rată maximă a dobânzii. În statele membre care nu au astfel de restricții, ratele dobânzii pot fi mai mari decât în cele în care există legi care reglementează cămătăria. Ca valoare, microcreditele se referă, în general, la credite care nu depășesc 25 000 EUR. Cu toate acestea, numeroase părți interesate europene definesc microcreditele drept împrumuturi, menționând valori fie mult mai mici, fie mult mai mari.

    Activitățile desfășurate de micro-creditori ar putea depăși sfera creditării pentru a include și alte servicii financiare, cum ar fi produsele pentru economii, conturile curente, serviciile de plăți, serviciile de transfer, asigurările, leasingul și așa mai departe. Această gamă largă de servicii financiare ar trebui însă să fie denumită „microfinanțe” și să fie utilizată într-un sens mai larg decât termenul „microcredit”.

    Lipsa unei definiții consecvente a microcreditului, cu utilizare generală, împiedică colectarea de informații și date cu privire la această activitate, ceea ce face dificilă urmărirea evoluției microcreditelor în UE. Sunt greu de găsit informații și cifre fiabile pentru volumul de microcredite și servicii conexe, în special pentru UE în ansamblu. Împrumuturi cu caracteristici similare pot fi clasificate alternativ fie ca microcredite fie ca împrumuturi convenționale, în funcție de context. Acestea pot fi declarate ca fiind credite de consum, credite pentru persoane fizice, credite acordate întreprinderilor sau credite pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).

    SEBASTIAN RECUPERARI si societatea afiliata SEBASTIAN CAPITAL, contribuie in plan national la dezoltarea microcreditarii si cresterea sprijinului micilor antreprenori, prin finantarea achizitiei de mici echipamente. Astfel, micii intreprinzatori isi pot achizitiona in rate trimestriale echipamentele necesare desfasurarii afacerii, finantarea fiind asigurata in termen de 24 de ore de catre SEBASTIAN CAPITAL.