Business - Recuperari Creante - Sebastian Recuperari

Analysis, Blog, Business, Finanace, Management, Uncategorized

3 MOTIVE SA ACTIONATI RAPID PENTRU RECUPERAREA CREANTELOR

nov. 12, 2023 de ioan.stroea 0 Comentarii achizitii creante, firma de recuperari datorii, recuperari creante, recuperatori creante Romania

Recuperari Creante

Stim ca atunci cand experimentati intarzieri la incasarea facturilor, luarea unei decizii de colaborare cu o firma specializata in recuperarea creantelor se poate dovedi uneori o procedura complicata, cu precadere in situatiile in care fie este necesar acordul mai multor departamente interne ale companiei dumneavoastra, fie atunci cand timpul nu va permite sa analizati 360° ce presupune o externalizare a serviciilor de credit management/debt collection.

Cand neincasarea facturilor devine o problema presanta, va sfatuim sa apelati la ajutorul profesionistilor in recuperari de creante, pentru a preintampina eventualele neplaceri care inevitabil apar atunci cand lucrurile nu sunt facute ca la carte.

1. Timpul curge in defavoarea dumneavoastra

Probabil ca deja va este cunoscuta sintagma ”termen de prescriptie”, insa sunteti siguri ca aveti o perspectiva clara si corecta asupra semnificatiei si implicatiei juridice a acestei institutii?

Prescriptia a fost definita in literatura de specialitate ca fiind ”acel mod de inlaturare a raspunderii civile, constand in stingerea dreptului material la actiune neexercitat in termenul stabilit de lege.” (M. Nicolae, Prescriptia extinctiva, p. 30).

In practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie, s-a apreciat ca prescriptia apare ca o sanctiune a creditorului nediligent care a lasat mai mult timp sa treaca, fara a-si valorifica dreptul subiectiv. (ICCJ, sect. com., dec. nr. 5073/2005).

Altfel spus, in situatia in care nu reusiti sa recuperati pe cale amiabila sumele restante, trebuie sa formulati o actiune in justitie impotriva debitorului dumneavoastra in termenul de prescriptie prevazut de lege. De cele mai multe ori, acest termen este de 3 ani de zile. In situatia in care intreprindeti acest demers in instanta dupa implinirea termenul de prescriptie, veti putea fi sanctionat pentru neglijenta dumneavoastra prin respingerea actiunii. Doar instanta de judecata poate sa constate intervenirea prescriptiei si doar in cazul in care debitorul o invoca, intrucat judecatorul nu are posibilitatea legala sa invoce din oficiu intervenirea prescriptiei, ci numai la solicitarea partii interesate.

Termenul general de prescriptie prevazut la art. 2517 Cod civil este de 3 ani si curge de la scadenta obligatiei de plata, care de cele mai multe ori este data scadentei facturilor restante.

Legea prevede si alte termene de prescriptie, precum:

Termenul de prescriptie de 2 ani pentru:
Dreptul la actiune intemeiat pe un raport de asigurare sau reasigurare;
Dreptul la actiune privitor la plata remuneratiei cuvenite intermediarilor pentru serviciile prestate in baza contractului de intermediere.

Termenul de prescriptie de 1 ani in cazul:
profesionistilor din alimentatia publica sau hotelierilor, pentru serviciile pe care le presteaza;
profesorilor, institutorilor, maestrilor si artistilor, pentru lectiile date cu ora, cu ziua sau cu luna;
medicilor, moaselor, asistentelor si farmacistilor, pentru vizite, operatii sau medicamente;
vanzatorilor cu amanuntul, pentru plata marfurilor vandute si a furniturilor livrate;
mestesugarilor si artizanilor, pentru plata muncii lor;
avocatilor, impotriva clientilor, pentru plata onorariilor si cheltuielilor. Termenul de prescriptie se va calcula din ziua ramanerii definitive a hotararii sau din aceea a impacarii partilor ori a revocarii mandatului. In cazul afacerilor neterminate, termenul de prescriptie este de 3 ani de la data ultimei prestatii efectuate;
notarilor publici si executorilor judecatoresti, in ceea ce priveste plata sumelor ce le sunt datorate pentru actele functiei lor. Termenul prescriptiei se va socoti din ziua in care aceste sume au devenit exigibile;
inginerilor, arhitectilor, geodezilor, contabililor si altor liber-profesionisti, pentru plata sumelor ce li se cuvin. Termenul prescriptiei se va socoti din ziua cand s-a terminat lucrarea;
in cazul restituirii sumelor incasate din vanzarea biletelor pentru un spectacol care nu a mai avut loc;
in cazul dreptului la actiunea izvorata dintr-un contract de transport de bunuri terestru, aerian sau pe apa, indreptata impotriva transportatorului (cu exceptia situatiei in care contractul de transport a fost incheiat spre a fi executat succesiv saau, dupa caz, combinat, cu acelasi mijloc de transport sau cu mijloace de transport diferite, in acest caz aplicandu-se termenul de 3 ani).

De ce este important sa va adresati unui profesionist in recuperari de creante?

Negocierea unui acord de plata se poate dovedi dificila in situatiile in care debitorul dumneavoastra este de rea-credinta si doreste sa se sustraga de la executarea obligatiilor contractuale, comunicarea cu acesta fiind ingreunata de repetatele amanari pe care acesta le solicita.

Un expert in domeniu detine abilitatile necesare de comunicare, negociere si persuasiune, astfel incat sansele de recuperare amiabila sa creasca considerabil.

Nu de putine ori, modalitatea noastra eficienta de comunicare a fost apreciata chiar de catre debitori, care nu doar ca au raspuns prompt solicitarii noastre de plata, ci ne-au si solicitat colaborarea pentru recuperarea creantelor.

Totodata, un profesionist are experienta si cunostintele de specialitate necesare pentru a va sprijini si in situatiile mai delicate, cum ar fi cele in care s-a depasit termenul de prescriptie, dar pot fi incidente cazuri de intrerupere a prescriptiei, suspendare a prescriptiei sau se poate obtine repunerea in termenul de prescriptie.

Este important sa cunoasteti ca legea va permite, cu anumite exceptii prevazute la art. 1515 Cod civil, sa inserati in contract o clauza prin care sa reduceti sau sa micsorati termenul de prescriptie, noul termen fiind de minim un an si maxim 10 ani.

Timpul curge in defavoarea dumneavoastra nu doar din perspectiva intervenirii prescriptiei, ci si realitatea ca situatia economico-juridica a debitorului se afla in continua transformare. Poate fi doar o chestiune de timp pana debitorul este executat silit de catre un alt creditor (acesta putand sa isi satisfaca dreptul de creanta inaintea dumneavoastra, punand poprire pe conturile debitorului ori sechestru pe bunurile acestuia), pana cand debitorul radiaza firma de la Registrul Comertului, pana cand intra in insolventa etc.

In concluzie, este important sa aveti o gestiune clara a sumelor de bani neincasate la scadenta si sa le predati spre recuperare in cel mai scurt timp posibil.

2.Riscati sa intrati in imposibilitate de plata fata de clientii dumneavoastra

Nu toti debitorii sunt de rea-credinta. De fapt, cei mai multi dintre ei intampina dificultati financiare cauzate la randul lor de neincasarea facturilor de la partenerii lor comerciali.

Conform datelor publicate de Oficiul National al Registrului Comertului, in anul 2023 a crescut numarul firmelor radiate fata de anul 2022, cea mai afectata activitate economica fiind comertul. Cele mai multe radieri au fost inregistrate in Bucuresti, Constanta, Timis si Cluj. Una dintre cauze este reprezentata de neincasarile facturilor, asadar discutam de o gestiune deficitara a activitatii de colectare a creantelor.

Neincasarea facturilor restante va poate aduce in situatia neplacuta de a va pune in situatia imposibilitatii de plata catre partnerii dumneavoastra comerciali, efectele fiind resimtite pe plan financiar, juridic, al imaginii brandului, in ceea ce priveste stabilitatea pe piata pe care activati si nu in ultimul rand va poate afecta din punctul de vedere al resurselor de personal.

3. Ati ignorat prea mult timp debitele sub 1000 lei. Va impartasim insa un secret: acestea sunt cel mai greu de recuperat la nivel intern.

Poate va surpinde sa aflati ca debitele sub 1000 lei sunt cel mai greu de recuperat, in mod special daca procedura de recuperare se desfasoara la nivelul departamentului dumneavoastra contabil.

Se intampla frecvent ca marii retailerii sa inregistreze numeroase creante mici. Daca nu sunt recuperate, acestea au un impact semnificativ atat asupra cifrei de afaceri, cat si asupra politicii companiei, prin afectarea credibilitatii si imaginii brandului.

Suntem de parere ca toti comerciantii urmaresc sa fie respectati pentru serviciile oferite sau bunurile vandute, chiar daca contravaloarea facturilor neincasate nu depaseste suma de 1000 lei.

Dificultatea recuperarii creantelor mai mici de 1000 lei vine tocmai din cuantumul redus al sumei pe care debitorii o au de plata – acestia cunosc datoria, dar o ignora, considerand ca nu vor exista consecinte juridice daca nu o achita.

Gresit, spunem noi! Poate ca la prima vedere nu considerati necesar sa apelati la serviciile unei firme de recuperare pentru o creanta in valoare de 300 lei/500 lei/700 lei, dar ce se intampla atunci cand aveti 100 de asemenea clienti restantieri? Cand ne raportam global la toate creantele mici de recuperat, sume precum 30 000 lei/50 000 lei/70 000 lei nu mai apar ca fiind deloc de neglijat.

Pentru recuperarea debitelor de pana in 10.000 lei avem posibilitatea sa urmam o procedura judiciara speciala, rapida, prin formularea unei cereri de valoare redusa pe rolul instantei de judecata competente.

Avocatii nostri specializati in recuperarea de creante va stau la dispozitie pentru efectuarea tuturor demersurilor necesare in fata instantei de judecata.

Analysis, Blog, Business, Finanace, Management

Despre recuperarea creantelor si buna-credinta in afaceri

iul. 19, 2023 de ioan.stroea 0 Comentarii achizitii creante, debt collection agency, firma de recuperari datorii, firme de recuperari creante, recuperari creante, recuperatori creante Romania, sebastian recuperari

Buna credinta in afaceri si recuperarea creantelor. In actualul context socio-economic, este cunoscut faptul ca piata recuperarilor de creante a cunoscut recent o crestere semnificativa. Conform datelor centralizate de Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC), aproape 40.000 de societati comerciale si-au incetat activitatea, cu cca. 25% mai multe decat in 2021. Totodata, se constatata o crestere importanta a numarului de insolvente inregistrate la nivel national pe rolul instantelor de judecata. In acest context, societatile comerciale creditoare, in virtutea obligatiei de diligenta in evitarea prejudiciilor, actioneaza in sensul recuperarii creantelor fie prin mijloace proprii, fie opteaza pentru externarea serviciilor de recuperare creante, apeland la sprijinul unor profesionisti in domeniu.

Societatile de recuperare a creantelor au ca principal scop determinarea debitorilor de a plati creantele restante, cu dobanzile, penalitatile sau majorarile aferente si monitorizarea indeplinirii obligatiilor de plata.

Recuperarea creantelor se contureaza pe doua planuri. In prima faza, denumita si ”soft collection”, se incearca recuperarea pe cale amiabila a creantelor, prin derularea negocierilor cu debitorii si identificarea unor solutii de plata convenabile ambelor parti, de asa maniera incat sa se creeze premisa continuarii relatiilor comerciale intre clientul creditor si debitor. Succesul recuperarii creantelor in aceasta faza depinde de o serie de factori precum vechimea creantei, relatia dintre creditor si debitor, elemente care tin de notorietatea si background-ul firmei de recuperare, precum si factorul uman, respectiv aptitudinile de comunicare si negociere, orientarea catre rezultat si buna cunoastere a legislatiei de catre colector. A doua faza, cunoscuta sub denumirea de ”hard collection”, presupune valorificarea dreptului de creanta prin intermediul instantei de judecata, demers care se impune ca urmare a imposibilitatii solutionarii pe cale amiabila a diferendului.

In cadrul demersurilor de recuperare pe cale amiabila, observam o crestere a numarului solicitarilor de amanare de plata din partea debitorilor, deseori acestia exprimandu-se in sensul ca: ”Nu sunt de rea-credinta, insa in prezent am poprire pe conturi/sunt plecat din tara/nu mai am incasari/nu mai am activitate/contabila este in concediu/am preluat recent firma si nu am fost informat de aceasta datorie/astept sa imi intre bani in cont etc.”

Cu toate acestea, rareori se intampla ca semnificatia termenului de buna-credinta utilizat de catre debitor sa fie cunoscuta si in sens juridic, desi el are implicatii atat pe planul desfasurarii relatiilor comerciale intre parti, cat si pe plan procesual.

Ce reprezinta asadar buna-credinta?

Buna-credinta in drept nu este altceva decat transpunerea pe plan legal a obligatiei sociale nescrise, morale potrivit carora relatiile diintre oameni se bazeaza pe sinceritate si onestitate.

Din perspectiva juridica, buna-credinta reprezinta un principiu fundamental al dreptului civil, constand in diligenta in executarea obligatiilor si conduita de abtinere de la producerea vreunui prejudiciu in executarea obligatiilor contractuale.

Baza legala

Conform art. 57 din Constitutia Romaniei, ”Cetatenii romani, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti.”

In Codul civil, in concordanta cu normele constitutionale regasim, legiuitorul a consacrat buna-credinta sub forma unei prezumtii legale relative care valoreaza pana la proba contrara, cu numeroase aplicatii particulare a criteriului bunei-credinte.

Cu titlu general, art. 14 din Codul civil prevede ca ”(1) Orice persoana fizica sau juridica trebuie sa isi exercite drepturile si saa isi execute obligatiile civile cu buna-credinta, in acord cu ordinea publica si bunele moravuri. (2) Buna-credinta se prezuma pana la proba contrara.”

Potrivit art. 15 din Codul civil, ”Niciun drept nu poate fi exercitat in scopul de a vatama sau pagubi pe altul ori intr-un mod excesiv si nerezonabil, contrar bunei-credinte.”

In materia contractelor, potrivit art. 1170 din Codul civil, ”Partile trebuie sa actioneze cu buna-credinta atat la negocierea si incheierea contractului, cat si pe tot timpul executarii sale.”

In materia negocierilor precontractuale sunt incidente prevederile art. 1183 Cod civil: ”(1) Partile au libertatea initierii, desfasurarii si ruperii negocierilor si nu pot fi tinute raspunzatoare pentru esecul acestora. (2) Partea care se angajeaza intr-o negociere este tinuta sa respecte exigentele bunei-credinte. Partile nu pot conveni limitarea sau excluderea acestei obligatii. (3) Este contrara exigentelor bunei-credinte, intre altele, conduita partii care initiaza sau continua negocieri fara intentia de a incheia contractul. (4) Partea care initiaza, continua sau rupe negocierile contrar bunei-crediinte raspunde pentru prejudiciul cauzat celeilalte parti. Pentru stabilirea acestui prejudiciu se va tine seama de cheltuielile angajate in vederea negocierilor, de renuntarea de catre cealalta parte sau alte oferte si de orice imprejurari asemanatoare.”

Aspecte privind obligatia societatilor comerciale de a actiona cu buna-credinta. Buna credinta in afaceri si recuperarea creantelor

Codul civil ridica buna-credinta la rang de important principiu guvernator al teoriei contractului, obligatia de a actiona cu buna-credinta implicand asumarea unui comportament loial de catre parti atat in perioada precontractuala in care se desfasoara negocierile, cat si la momentul incheierii contractului si, ulterior, pe tot parcursul executarii sale.

Un aspect foarte important este acela ca legea interzice in mod expres introducerea in contract a unor clauze care sa tinda la inlaturarea sau limitarea obligatiei de a actiona cu buna-credinta, o eventuala clauza in acest sens fiind lovita de nulitate absoluta.

Pe parcursul executarii contractului, partile sunt tinute sa isi indeplineasca obligatiile contractuale, indiferent de dificultatile care se pot ivi. Obligatia de a actiona cu buna-credinta presupune asadar o conduita de cooperare a partilor in scopul unei executari eficiente a contractului.

Fata de aceste dispozitii legale, se ridica intrebarea in ce masura se sustin afirmatiile debitorilor in sensul ca acestia ”nu sunt de rea-credinta” in executarea obligatiilor contractuale, cat timp acestia nu si-au indeplinit obligatiile contractuale de a plati o anumita suma de bani la scadenta, de a preda un anumit bun la termenul stabilit sau in conditiile stabilite ori de a executa orice alta obligatie convenita.

In materia societatilor comerciale, reaua-credinta a debitorilor se evidentiaza cu atat mai mult cu cat firmele au obligatia de a intocmi si de a depune la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor bilantul contabil care evidentiaza activele, pasivele si capitalul propriu al firmei. Cu alte cuvinte, sustinerile debitorilor in sensul ca ”nu au cunoscut existenta debitului” nu fac decat sa confirme faptul ca au actionat cu rea-credinta in executarea contractului, mai precis in ceea ce priveste obligatia contractuala de plata a sumei de bani datorate.

Drept urmare, efectele acestui comportament al debitorilor contrar bunei-credinte se asupra patrimoniului creditorului prejudiciat care pus intr-o situatie precara, afectand rasfrang in mod direct activitatea comerciala si stabilitatea financiara a firmei.

La randul sau, creditorul are obligatia de a nu sta in pasivitate si de a actiona cu diligenta pentru a evita sau minimiza prejudiciul cauzat de debitor, fiind nevoit sa faca toate demersurile legale necesare pentru recuperarea creantelor. Nominalizam aici si situatia frecvent intalnita, cu precadere dupa modificarile aduse in anul 2018 la Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, in care persoanelor din conducere, care au stat in pasivitate in ceea ce priveste recuperarea creantelor, fapt ce a avut drept consecinta aducerea societatii in stare de insolventa, le-a fost atrasa raspunderea personala patrimoniala si au fost obligate sa suporte din patrimoniul propriu o parte sau intreg pasivul creat.

In ceea ce priveste sanctiunile pentru nerespectarea obligatiei de a actiona cu buna-credinta, acestea sunt date de specificul situatiei juridice prin care s-a incalcat buna-credinta si constau in raspunderea civila contractuala sau delictuala a debitorului.

O alta consecinta importanta a nerespectarii obligatiei de a actiona cu buna-credinta consta in dreptul creditorului a solicita debitorului plata penalitatilor de intarziere care sunt de cele mai multe ori stabilite procentual in contract, iar daca partile nu au prevazut in contract aceasta posibilitate, ele se cuvin in baza OG nr. 13/2011 privind dobanda legala.

Nu in ultimul rand, trebuie precizat ca, in anumite circumstante, debitorii nu raspund doar in plan civil, putandu-le fi antrenata atat raspunderea contraventionala in baza Legii contabilitatii nr. 82/1991, cat si raspunderea penala pentru fapta de abuz de incredere prin fraudarea creditorilor prevazuta la art. 239 alin. (2) Cod penal: ”Cu aceeasi pedeapsa (inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau amenda penala) se sanctioneaza fapta persoanei care, stiind ca nu va putea plati, achizitioneaza bunuri ori servicii producand o paguba creditorului.” sau chiar pentru fapta de inselaciune prevazuta la art. 244 Cod penal.

Analysis, Blog, Business, Finanace

Recuperatorii de Creante din Romania

mart. 31, 2023 de ioan.stroea 0 Comentarii achizitii creante, firma de recuperari datorii, firme de recuperari creante, firme de recuperari creante Romania, recuperarea creantelor in Romania, recuperari creante, recuperatori creante Romania, sebastian recuperari

Analiza de piata

Datoria este un fenomen universal care afecteaza fiecare economie moderna. In tara noastra, recuperatorii de creante sunt o industrie in crestere, cu un numar tot mai mare de firme care isi concentreaza activitatea pe colectarea datoriilor. In acest articol, ne-am propus sa investigam aceasta industrie, sa examinam metodele si strategiile folosite si sa evaluam implicatiile lor asupra economiei si societatii in general.

In Romania, recuperarea creantelor este reglementata de Codul civil, Codul de procedura civila si alte legi speciale si se bazeaza pe contracte de cumparare sau cesiune a creantelor, in care un creditor vinde datoria unei firme de recuperare. Cu toate acestea, acest proces nu este lipsit de controverse, fiind supus unor critici din partea unor grupuri de consumatori si organismelor de reglementare.

Raporturile dintre firmele de recuperare si datornici sunt uneori tensionate, cu reclamatii despre tactici de intimidare, hartuire sau chiar folosirea unor tactici ilegale. Unele firme de recuperare au fost criticate in media pentru tactici precum amenintarea cu inchisoarea, santajarea si hartuirea onestilor platnici. In acelasi timp, trebuie mentionat ca nu toate firmele de recuperare au aceasta reputatie.

Pe de alta parte, creantele neplatite reprezinta o povara pentru economia tarii, iar recuperarea lor poate fi benefica. Aceasta poate ajuta la reducerea nivelului de credite neperformante al bancilor, sa protejeze drepturile creditorilor si sa puna la dispozitie fondurile necesare pentru investitii. In acest sens, recuperatorii de creante pot juca un rol important in economie, servind in mod efectiv drept un filtru pentru creditul fara garantie sau pentru imprumuturile bancare compacte.

SEBASTIAN RECUPERARI, prin performantele obtinute an de an, si-a majorat anual cifra de afaceri, astfel incat in prezent ocupa un loc de top in in piata recuperatorilor. Cu peste 2 milioane de EUR recuperati in anul 2022, SEBASTIAN RECUPERARI a contribuit la insanatosirea mediului de afaceri din Romania si Europa in general, deoarece clientii nostri sunt si din vestul teritoriului european.

In mod clar, este nevoie de un echilibru intre nevoia de a recupera creantele si respectarea drepturilor consumatorilor si legilor care reglementeaza activitatea firmelor de recuperare. Aceasta echilibru poate fi atins prin imbunatatirea regulilor care delimiteaza activitatea acestor firme si printr-o mai buna integritate a celor implicate. Soarta creditorilor si debitorilor, precum si economia tarii, depinde in mare masura de aceasta interdependenta echilibrata.

O abordare constructiva pentru aceasta problema poate fi reprezentata de colaborarea dintre societate si autoritatile competente. In acest fel, se poate asigura colectarea drepturilor creditorilor in mod eficient si moral, oferind in acelasi timp protectie consumatorilor impotriva unor tactici inadecvate sau nelegale.

In concluzie, recuperatorii de creante din Romania reprezinta o industrie in crestere, cu implicatii asupra economiei si a societatii. Este imperativ sa se gaseasca o solutie echilibrata pentru a furniza protectie consumatorilor, a ajuta creditorii si a dezvolta economia tarii.

Blog, Business, Finanace

Noul sediu al SEBASTIAN RECUPERARI

oct. 6, 2022 de ioan.stroea 0 Comentarii firme de recuperari creante

Ne-am mutat in centrul Capitalei!

Ne-am mutat intr-un sediu nou, modern, aproape de centrul judiciar al capitalei, usor accesibil clientilor nostri, respectiv in Strada Theodor Sperantia nr. 89, ap.1, Sector 3, Bucuresti-030932. (punct de reper Piata Alba Iulia)
Investitia intr-un sediu nou este dovada maturitatii afacerii noastre, cat si confirmarea profesionalismului nostru, de care se bucura in prezent 252 de clienti.